Asculta acest articol
România are nevoie de un plan privind eliminarea totală a cărbunelui dintre sursele de producere a energiei, plan care să fie aprobat prin lege, aşa cum s-a întâmplat în Germania, a declarat, marţi, 9 martie, Daniel Burlan, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, în conferinţa de specialitate “Decarbonarea: cât de repede, în ce direcţie?”.
El a explicat de ce nu putem renunţa imediat la cărbune:
“Este posibil ca în 2050 să avem un sistem energetic sigur, competitiv şi decarbonizat, dar cred că cel puţin pentru următorii zece ani, dacă nu mai mult, este nevoie de acest combustibil, de producătorul de energie pe cărbune.
Nici importurile nu sunt o soluţie pentru a suplini cantitatea de energie produsă de cărbune, întrucât şi ţările vecine au nevoie de această energie.
CE Oltenia are în acest moment 4 termocentrale pe cărbune (lignit), cu 12 grupuri energetice, o capacitate instalată de 3.570 MW, o producţie estimată de 10 TWh în 2021 şi furnizează energie termică pentru municipiul Craiova.
Programul de restructurare a fost notificat pe 4 decembrie la Bruxelles şi presupune modificarea structurală a producţiei de energie dintr-o singură sursă, lignit, pe mai multe surse, mix energetic< gaz, regenerabile, cărbune. Planul prevede investiţii în capacităţi noi de gaz, parcuri fotovoltaice şi o microhidrocentrală.
Centrale pe gaz vor însemna 1.325 MW, din care 850 de MW la Işalniţa şi 475 MW la Turceni, avem studii de fezabilitate şi fişe tehnice depuse la Ministerul Energiei în vederea accesării Fondului de Modernizare şi s-au cerut în studiile de fezabilitate, cât şi în cerinţa proiectului de studii a acestor capacităţi să fie pregătite să introducă cel puţin 30% hidrogen. Parcurile fotovoltaice vor fi în 8 perimetre, în total 735 MW, iar microhidrocentrala, de 10 MW, la Turceni.
Pe măsură ce vor fi puse în funcţiune aceste capacităţi noi, se vor închide cele pe cărbune, deci din 3.570 MW vor rămâne în 2025 1.450 MW pe cărbune.
Cred că este un plan ambiţios care trebuie susţinut de statul român. Aşa cum s-a spus de către reprezentanţii statului român şi la ultima discuţie pe care am avut-o cu Comisia Europeană, există intenţia constituirii unei comisii la nivel naţional cu mai multe părţi interesate, organizaţii neguvernamentale, mediul economic şi aşa mai departe, iar această comisie va analiza şi va întocmi un plan de închidere a capacităţilor pe cărbune în perioada următoare.
Toate ţările membre UE au aceste planuri. Germania are termen 2038, iar Polonia – 2040. Revin la Germania, pentru că vreau să înţeleagă şi cei care critică faptul că nu închidem imediat capacităţile pe cărbune ce înseamnă acel plan de închidere a capacităţilor din Germania. Ei primesc pentru asta foarte mulţi bani. Companii precum RWE sau EPH primesc 4,35 miliarde euro despăgubiri, 4,8 miliarde de euro pentru personal şi alte 40 miliarde de euro ca ajutor structural”.
Fii primul care comentează