Banca Națională a României menţine dobânda cheie la 1,25% pe an

Asculta acest articol

Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de vineri, 6 august, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. S-a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an.

Rata anuală a inflaţiei a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului ţintei în luna iunie, implicit peste nivelul prognozat, urcând la 3,94%, de la 3,75% în luna mai şi 3,05% în martie 2021.

Principala contribuţie la creșterea inflației în trimestrul II a avut-o scumpirea combustibililor

Creşterea din trimestrul II a fost determinată aproape integral de componente exogene ale IPC, similar intervalului anterior. Principala contribuţie a aparţinut scumpirii combustibililor pe fondul măririi cotaţiei petrolului, secondată de influenţele modeste decurgând din majorarea preţurilor legumelor şi fructelor, precum şi din creşterea preţului produselor din tutun.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a stopat trendul descendent în trimestrul II 2021, ceva mai devreme decât s-a anticipat, mărindu-se în iunie la 2,9%, de la 2,8% în luna martie. Evoluţia ei reflectă efectele temporare ale creşterii consistente a cererii de consum, mai ales pe segmentul serviciilor, suprapuse celor venind din perturbări pe partea ofertei şi din costuri asociate majorării cotaţiilor unor mărfuri şi măsurilor de prevenire a răspândirii coronavirusului, alături de influenţele ajustării în sens ascendent a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.

Redresare a activităţii economice în trimestrul I într-un ritm peste aşteptări

BNR precizează că noile date statistice confirmă continuarea redresării activităţii economice în trimestrul I 2021 într-un ritm considerabil peste aşteptări, aceasta reducându-şi declinul în termeni anuali la doar -0,2%, de la -1,4% în trimestrul IV 2020, în condiţiile unei creşteri trimestriale de 2,9% – marginal mai pronunţată decât cea estimată anterior. Evoluţia implică recuperarea aproape în totalitate în acest interval a contracţiei economice severe din trimestrul II 2020, precum şi redeschiderea deviaţiei pozitive a PIB în trimestrul I 2021, în devans cu două trimestre faţă de previziunile din luna mai.

Totodată, cererea internă este confirmată drept unic determinant al redresării economice, în contextul redinamizării considerabile a consumului privat, dar şi cu aportul accelerării semnificative a creşterii formării brute de capital fix. Exportul net şi-a mărit însă substanţial contribuţia negativă, similar estimării precedente, în condiţiile creşterii mai pronunţate a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii, având drept consecinţă şi o accentuare a adâncirii deficitului balanţei comerciale.

Pe acest fond, dar şi ca urmare a înrăutăţirii considerabile a balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare – pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite şi, într-o mică măsură, a intrărilor nete de fonduri europene -, deficitul de cont curent a cunoscut în trimestrul I 2021 cea mai amplă creştere în termeni anuali din ultimele 14 trimestre.

În trimestrul II a continuat creșterea economică într-un ritm trimestrial în decelerare

Potrivit băncii centrale, evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată arată continuarea creşterii economiei în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial în decelerare, dar mai alert decât cel anticipat în luna mai, implicând, în contextul efectului de bază asociat contracţiei din perioada similară a anului trecut, majorarea la un nivel considerabil, de două cifre, a dinamicii anuale a PIB.

Evoluţii deosebit de dinamice se evidenţiază în primele două luni din trimestrul II în comerţul cu amănuntul, în cel auto-moto şi, mai ales, în sectorul serviciilor prestate populaţiei, dar şi în sfera construcţiilor şi producţiei industriale, incluzând comenzile noi în industria prelucrătoare. În acelaşi timp, deficitul comercial şi-a temperat uşor creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care majorarea consistentă a exporturilor, pe fondul revenirii puternice a economiilor europene, a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri şi servicii. Deficitul de cont curent şi-a comprimat însă considerabil dinamica anuală, inclusiv cu aportul balanţei veniturilor primare şi al celei a veniturilor secundare, aceasta rămânând totuşi superioară valorilor ei medii din 2019 şi 2020.

Rata medie a dobânzii la creditele noi şi-a prelungit în iunie trendul general descrescător, coborând astfel la o valoare foarte joasă din perspectivă istorică.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească în iunie, ajungând la 11,2%, de la 10,1% în luna mai, ca urmare a intensificării activităţii de creditare în monedă naţională, inclusiv cu aportul sporit al programelor guvernamentale.