Deși după PIB-ul calculat de Eurostat stăm mai bine decât Bulgaria și Ungaria, după venitul median figurăm după acestea

Asculta acest articol

România a ajuns anul trecut mai sus decât alte șapte state la consumul individual efectiv mediu pe locuitor, undeva la 79% din media UE, și peste patru state ca PIB/locuitor, cu 72% din nivelul european, la egalitate cu Letonia, ceea ce reprezintă o reală surpriză. Cu toate acestea, percepția realității nu confirmă statistica oficială, întrucât este vorba de venitul median al gospodăriilor.

Cifrele arată o polarizare severă în materie de venituri per gospodărie, iar creșterea consumului individual efectiv n-a fost valabilă pentru toți românii.

Pentru a face distincția dintre venitul median și venitul mediu, mediana descrie situația cea mai probabilă a traiului mediu, în timp ce media descrie care ar fi traiul dacă banii s-ar împărți în mod egal. Cu cât inegalitățile de venit sunt mai mari (și la noi trec de 7 la 1 între cincimea cea mai bogată și cincimea cea mai săracă), cu atât mai multă lume este plasată sub medie, arat[ cursdeguvernare.ro.

După cum reiese dintr-un exercițiu pe care îl propune Oficiul European de Statistică (Eurostat), intitulat, pe limba noastră, “cum se compară venitul tău cu al altora, în funcție de țara fiecăruia”, s-au obținut o serie de valori. Pentru un român care locuiește singur bogăția relativă începe la noi undeva pe la 2.500 lei (cineva care nu are obligații familiale). Dezideratul poziționării printre cele 10% gospodării cu cele mai mari venituri din România, cu observația că, desigur, 90% din populație se situează sub aceste praguri: 1 adult 2490 lei, 1 adult și 1 copil 3230 lei, 2 adulți 3720 lei, 2 adulți și 1 copil 4470 lei, 2 adulți și 2 copii 5210 lei.

Venitul median net echivalent (venitul disponibil) este valoarea mediană a veniturilor tuturor gospodăriilor, după taxe și alte deduceri, care este disponibilă pentru cheltuire sau economisire, divizată cu numărul de membri ai gospodăriei convertit în adulți echivalenți în funcție de vârsta lor, utilizând așa-numita scară de echivalență modificată a OECD.

Media PIB-ului calculată de Eurostat și publicată recent pentru anul 2020 spune că România stă mai bine decât Estonia, Grecia, Croația, Ungaria sau Bulgaria, fapt cât se poate de evident din grafice.

Doar că, în luna iulie 2021, tot Eurostat a început să primească datele pentru anul trecut și să le prelucreze pentru a calcula venitul median echivalent, care descrie capacitatea membrilor unei gospodării de a efectua cheltuieli sau de a economisi bani. Inclusiv în varianta ajustată la puterea de cumpărare după nivelul relativ al prețurilor din fiecare țară. Asta pentru a putea face o comparație corectă în termeni reali între țări.

Pentru România și țările situate mai jos decât noi în topurile PIB/locuitor și AIC/locuitor avem deja datele la mijlocul anului. Evident, în absența unor raportări complete la nivelul UE, statele nu pot fi poziționate decât față de cea mai recentă medie UE disponibilă, cea din 2019.

Marea surpriză, certificată de Eurostat – dup[ ce România apare pe ultimul loc între țările care au trimis date (cu siguranță pe post de lanternă roșie a Uniunii) la nivelul veniturilor cele mai probabile a fi întâlnite în gospodării – la indicatorul numit venit median net echivalent, cu doar 7.724 euro/persoană, figurăm după Bulgaria (8.647 euro) și Ungaria (9.699 euro).

Probabil că există mai multe interpretări pentru acest paradox aparent, care sunt lăsate în seama specialiștilor în materie pentru explicare și, eventual, măsuri de corectare. Ideea este, însă, că ar trebui să fim atenți la to\i indicatorii statistici referitori la nivelul de trai care sunt urmăriți, din motive întemeiate, pe mai multe paliere.

Altminteri, dacă vom căuta numai argumente favorabile la concluzii deja trase, și nu să înțelegem care este situația reală, șansele de a lua decizii utile în politicile economice și sociale sunt nule. După cum nule vor fi și efectele în plan practic.