Asculta acest articol
Produsele esenţiale au contribuit în 2022 cu peste 50% în inflaţia totală medie din UE. Rata de creştere a preţurilor la produsele esenţiale formează aşa numita ”inflaţie de bază”, şi deşi inflaţia generală e în scădere, inflaţia la produsele de bază, inclusiv în zona euro, se păstrează şi constituie marea îngrijorare a economiştilor.
De reţinut că în opt state, inflaţia a fost puternic propulsată de alimente, care au avut un aport de peste 30%. România şi Ungaria sunt campionii clasamentului, singurele ţări din Uniune unde contribuţia produselor agroalimentare şi a băuturilor nealcoolice a sărit pragul de 40% în inflaţia totală, conform Eurostat.
Cele opt state unde alimentele au contribuit cu peste 30% la inflaţie: România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Portugalia, Croaţia, Malta şi Spania
Energia si-a pus o puternică amprentă în unele state
Categoria „Electricitate, gaze şi alţi combustibili” este unul dintre factorii cheie din spatele creşterii indicelui preţurilor în unele ţări, dar nu şi acolo unde guvernele au subvenţionat puternic facturile la energie.
Cea mai mare pondere a energiei la inflaţie în 2022, cu o contribuţie de aproape 70% la modificarea globală a preţurilor, s-a înregistrat în Ţările de Jos. Acesta a fost şi cazul Italiei, Belgiei şi Estoniei, unde capitolul acesta a contribuit cu peste 40% din Indicele Armonizat al Preţurilor de consum (IAPC). Ele sunt şi statele ce au avut cele mai ridicate inflaţii la produsele de bază.
Cum explica BNR cazul României
Un Raport asupra inflaţiei, realizat de BNR, explică mecanismul prin care alimentele strică toate socotelile analiştilor şi cifrele macroeconomice, arat[ cursdeguvernare.ro. În România, preţurile alimentelor procesate s-au scumpit cu 23% în 2022, principalele contribuţii la accelerare, fiind în viziunea BNR, produsele lactate şi cele din carne, în ambele cazuri intervenind constrângeri la nivelul ofertei3 – seceta din lunile de vară a limitat suprafeţele de păşune viabilă şi a ridicat costurile cu furajele (unii fermieri recurgând chiar la sacrificări pentru reducerea efectivelor de animale), iar la nivel comunitar au reapărut focare de pestă porcină şi gripă aviară.
Scumpirile alimentelor procesate, din cauza creşterii preţurilor materiilor prime şi a energiei, au avut o contribuţie record la majorarea peste aşteptări a inflaţiei de bază (CORE2 ajustat) încă din trimestrul al treilea al anului trecut, reiese din cel mai recent raport asupra inflaţiei realizat de Banca Naţională a României. Aceeaşi inflaţie de bază va ţine rata generală a inflaţiei peste ţinta BNR atât în 2023 cât şi în 2024, iar preţurile alimentelor vor continua să joace un rol important.
Lipsa de competitivitate a industriei alimentare reprezintă o vulnerabilitate nu doar în ceea ce priveşte rata inflaţiei, ci şi în privinţa poziţiei externe a României. Balanţa comercială alimentară a consemnat un deficit de 2,5 miliarde de euro în 2022, în creştere cu peste o treime faţă de nivelul din anul anterior.
Fii primul care comentează