Asculta acest articolPrincipalele noutăţi sunt introducerea unor noi infracţiuni, reglementarea dreptului la viaţă, sănătate şi demnitate
Preşedintele Traian Băsescu a promulgat vineri Legea privind Codul penal şi Legea privind Codul civil, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea la data de 22 iunie.
Guvernul şi-a asumat răspunderea pe cele două Coduri, penal şi civil, în două şedinţe succesive ale Parlamentului, la 22 iunie, şi ulterior nicio formaţiune politică nu a depus moţiune de cenzură.
Codul Civil legiferează instituţia logodnei
În şedinţa Parlamentului, premierul Emil Boc a prezentat principalele noutăţi din ccoduri. Boc a declarat că proiectul Codului Civil reglementează drepturi precum cel la viaţă, la sănătate, la integritate, la viaţă privată şi la demnitatea persoanei, dar şi respectul memoriei persoanei decedate.
Codul Civil legiferează instituţia logodnei, soţii vor putea opta pentru regimul comunităţii legale sau pentru separaţia bunurilor, iar în ceea ce priveşte divorţul Codul introduce două noi proceduri de divorţ, mai rapide: divorţul pe cale administrativă şi cel prin procedură notarială, acestea fiind posibile doar dacă soţii nu au copii minori şi ambii sunt de acord cu divorţul.
Pot fi ipotecate bunurile mobile
Noile norme mai prevăd că pot fi ipotecate şi bunurile mobile, nu doar cele imobile, şi sunt introduse noi tipuri de contracte speciale, precum contractele de comision, de consignaţie, de expediţie, de transport, de agenţie, de intermediere, de antrepriză, de depozit şi cel hotelier. Sunt reglementate totodată distinct contracte specifice mediului bancar – contul bancar curent, depozitul, facilitatea de credit şi închirierea casetei de valori. Astfel, Codul introduce garanţii suplimentare pentru clienţii băncilor, cum ar fi obligaţia de a informa clientul periodic cu privire la evoluţia contului său.
Pentru o serie de contracte sunt propuse soluţii de protejare a părţilor semnatare de eventualele abuzuri. Prin urmare, pentru contractul de locaţiune se aplică titlul executoriu la expirarea termenului, fiind astfel reglementată situaţia în care locatarul refuză să restituie bunul dat în locaţiune.
Se reglementează răspunderea penală a minorilor
În ceea ce priveşte proiectul Codului Penal, premierul a spus că noul act normativ introduce o pedeapsă complementară – interzicerea dreptului de a se apropia de locuinţă, de locul de muncă, şcoală sau de alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale.
Proiectul reglementează totodată răspunderea penală a minorilor, prin aplicarea cu prioritate a măsurilor educative neprivative de libertate, iar cele privative de libertate devin excepţii şi se vor aplica doar pentru infracţiuni grave sau pentru infracţiuni multiple.
Acţiunile de violenţă domestică reprezintă circumstanţe agravante în cazul tuturor infracţiunilor contra integrităţii corporale şi sănătăţii, iar în ceea ce priveşte infracţiunea de întrerupere a cursului sarcinii s-a prevăzut explicit nepedepsirea femeii însărcinate care comite această faptă. Faptele de violenţă asupra mamei pe durata sarcinii au fost incriminate dacă au condus la lezarea fătului, la vătămarea corporală sau la moartea copilului după naştere.
Coaliţia “Opriţi Codurile” a cerut reexaminarea legilor
Coaliţia “Opriţi Codurile!” i-a trimis, miercuri, o scrisoare oficială preşedintelui Traian Băsescu, în care îi solicita să nu promulge proiectele Codurilor, ca răspuns la recomandarea preşedintelui României, din 22 aprilie, ca societatea civilă să-i prezinte un punct de vedere pe aceste legi.
Coaliţia cerea retrimiterea proiectelor de Coduri la Parlament, pentru reexaminare, deoarece reglementările adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului s-ar afla în contradicţie cu opţiunile opiniei publice şi cu voinţa cetăţenilor României, după cum relevă un sondaj realizat la cererea Transparency International.
Astfel, Coaliţia făcea referire, în scrisoarea adresată preşedintelui, la noile prevederi privind concubinajul sau uniunea consensuală. “Nu înţelegem de ce noul Cod Civil nu reglementează instituţia uniunii consensuale, o instituţie specifică secolului XXI, prin comparaţie cu cea a logodnei, specifică Evului Mediu românesc. Nu înţelegem de ce logodna a fost considerată mai importantă spre a fi legiferată, ea fiind o instituţie desuetă, spre deosebire de uniunea consensuală care este o realitate socială contemporană aşa cum o dovedesc şi două studii ale UE”, arătau membrii Coaliţiei.
Coaliţia reclama şi pedepsele prea mici în cazul infracţiunilor sexuale contra minorilor.
“Vă rugăm să NU permiteţi ca România să devină paradisul infractorilor sexuali contra minorelor şi minorilor”, cerea Coaliţia “Opriţi Codurile”.
Fii primul care comentează