Start II a luat startul

Asculta acest articol

Ma numar intre cei care au asteptat cu preocupare finalizarea negocierilor ruso-americane referitoare la reducerea stocurilor nucleare. Nu sunt expert in materie, dar ma consider sensibilizat si mobilizat in egala masura sa apreciez plusurile pe axa timpului, t]rguielile nefinalizate, am]narile, esecurile. Consider aceasta ca fac]nd parte din datoria de intelectual, de om politic, de cetatean daca vreti sa fiu atent la tot ceea ce priveste planeta in intregul ei. In bine sau rau. Inarmarea nucleara ameninta. Distrugerea armamentului nelinisteste. Cu oarece tergiversare, Start II a primit drept la existenta prin semnatura celor doi mari ai planetei< Obama si Medvedev. Detinatoare a imensei majoritati a arsenalului nuclear (se vorbeste ca 90% din intreg s-ar afla in proprietatea lor, SUA si Federatia Rusa au convenit sa trimita la cos, in curs de 7 ani, o treime din tot ce au pus la pastrare in vederea utilizarii (in caz de nevoie). Se vor limita, au decis asta, la a pastra, fireste, 1.550 de proiectile nucleare. Este si pentru mine ca si pentru altii dovada ca Washington si Moscova isi pastreaza calitati de negociator, fara de care nu s-ar fi putut ajunge aici. Dar si demonstratia ca niciunul dintre combatanti nu pot face ceva fara sa tina cont de parerea celuilalt. Cel putin la acest capitol.

S-au spus, cum era de asteptat, vorbe alese. Presedintele Barack Obama considera finalizarea Start II un semnal trimis in jurul globului ca SUA si Rusia sunt pregatite sa fie active, sa aiba initiativa. Presedintele Medvedev apreciaza ca a c]stigat intreaga comunitate internationala. Presedintele din Biroul Oval s-a dovedit ceva mai gures, trimit]nd in eter si alte formule de retinut. Este un tratat istoric, o importanta piatra de hotar pentru securitatea nucleara si pentru viitorul relatiilor dintre Statele Unite si Rusia. Nu avem cum sa nu-i dam dreptate. Mai ales ca, in general, peste Ocean, Start II este considerat un element-cheie pentru resetarea relatiilor cu Rusia, afectate, cum se stie, de atitudinea presedintelui anterior G.W. Bush. Drept e ca pentru ca resetarea sa devina reala, ea are nevoie de o parafa suplimentara> sigiliul autoritatii parlamentare. Din c]te inteleg eu, nu in Duma de la Moscova s-ar putea ivi dificultati. Exista acolo o anume disciplina de grup care functioneaza inca. Temerile privesc Congresul american, impartit, cum se stie, in cele doua “clanuri” – democratii si republicanii. Fiecare cu obiceiurile lui. Ofuscati de pierderea fotoliului prezidential, cei din urma vor cauta sa capitalizeze scaderea de popularitate a lui Barack Obama dupa primul an de mandat, mai ales in perspectiva evenimentelor din luna noiembrie. Atunci se reinnoieste Camera Reprezentantilor in intregul ei si va fi aleasa o treime in Senat. Orice loc pierdut sau c]stigat conteaza mai ales ca peste doi ani se reincinge disputa pentru Biroul Oval. Orice esec al administratiei democrate poate insemna un balon de oxigen pentru adversarii sai. Pentru moment, Obama nu pare a avea nelinisti. El se declara increzator< ratificarea va veni fara accidente de traseu. Partenerul de la Kremlin afiseaza o mina similara< sunt, ca si colegul american, optimist, spune Medvedev, si cred ca se va reusi compromisul necesar pentru ratificare. Ceva a intunecat, totusi, ceremonia de la Praga< stafia Iraniana. Cei doi lideri planetari au trebuit sa se pronunte si cu privire la rigiditatea Iranului (de fapt a conducatorilor sai) de a ram]ne pe pozitia cunoscuta, nu ne inarmam (nuclear), ci doar ne pregatim mai bine pentru a face fata solicitarilor energetice. Si aici sunt diferente. Puterile Planetei discutau deja la New York  perspectiva unor noi sanctiuni impotriva Iranului. Chiar la ora festivitatilor din capitala Cehiei cei sase – SUA, Rusia, Anglia, Franta, Germania si China discutau aprins asupra subiectului. La Praga, Medvedev a tinut sa precizeze< Nu putem ram]ne orbi la ce se int]mpla (atitudinea Iranului) dar, a continuat el, in discutiile cu Obama, Moscova nu sustine doar ceea ce el anumit “o sanctiune inteligenta” de natura a schimba comportamentul iranian. De retinut ca noi initiative in transeele securitatii nucleare sunt in curs. Sunt de asteptat si alte intelegeri, mai ales in domeniul protectiei materialelor nucleare, din dorinta de a evita orice situatie in care acestea ar putea cadea in m]na unor raufacatori.

Nicolae Bud