Asculta acest articol[slideshow id=3188]
Demult n-am mai vazut atata ciopor de lume intr-un sat, nici macar resedinta de comuna, la o manifestare culturala. S-a intamplat duminica trecuta cu ocazia lansarii unei reviste-monografii “Din vatra satului” dedicata micii localitati Mocira, ce tine de comuna Recea, din coasta Baii Mari. Lume peste lume venita din asezarile zonei Chioarului au asistat, in incinta Caminului cultural, la sarbatoarea prezentarii primei publicatii dedicate satului, la un recital de poezie si la un spectacol folcloric ce s-a derulat pe mai bine de sase ore. Cu invitati de onoare din Baia Mare, Cluj Napoca, Jibou, Tg. Lapus, Beius, Satu Mare, Tautii Magheraus si, desigur, edili ai locului si ai localitatilor Tarii Chioarului si Codrului.
O carte de identitate a unei localitati, cum ar trebui sa aiba toate satele maramuresene
“Scripta manet” a fost dictonul sub care s-a desfasurat intreaga manifestare a mocirenilor si invitatilor acestora. Necesitatea ca frumoasele traditii obiceiuri, portul popular unic in lume, sa se oglindeasca si in tiparituri, spre vesnica pastrare a acestora, nealterate de vremuri contemporane ce sufera de avitaminoza socio-politica-culturala, un imbold pentru cei din viitorime, sa puna in valoare in context european ceea ce avem noi, unic si nu au altii, ceea ce ne defineste pe noi, ca natie. Unitate in diversitate, fara de care florilegiul Uniunii Europene ar fi ca un covor cu o singura culoare, a subliniat Ion Burnar, prezentand publicatia mai sus amintita. La fel cum a facut-o si etnologul Pamfil Biltiu, primarul comunei Recea, Octavian Pavel sau preotii localitatii, Viorel Ferestean si Mircea Canta. Meritul aparitiei acestei prime publicatii a satului Mocira “Din vatra satului”, apartine redactorului sef Vasile Bele, care a ostenit intru lucrare, cum rar mi-a fost dat sa vad. Cu sufletul daruit satului, cautand prin arhive, investigand documente, intervievand oameni ai locului. O munca de Sisif, asa cum am dori sa existe peste tot, sfintind locurile din care se trag, fara blazarea paguboasa de care dau dovada multi intelectuali maramureseni la ora actuala. Un om al localitatii i-a fost alaturi de el intru desavarsirea elegantei reviste monografice: Gheorghe Ursan, ajutat de Tünde Pécsi, Florica Juraski, Cristina Bele, Ramona Ursan sau dascalii Maria Tripon, Zorica Giurgiu, Nicoara Mihali, Voichita Buda, Diana Tamaian, Marius Sasaran. Publicatia a aparut sub egida Fundatiei Culturale Zestrea din Baia Mare si contine multe date de interes, nu numai pentru localnici. Un instrument de lucru si pentru istorici, geografi, etnologi, statisticieni, filologi sau interpreti de muzica populara autentica.
Mocira, ieri si azi
Aflam din sumarul monografiei ca, satul este atestat inca din zorii Evului Mediu, avand o organizare feudala asemanatoare zonelor maramureseneS cnezi, voievozi, tinand in vechime de Comitatul Satmar, Solnoc, si mai apoi, tinand de Maramuresul administrativ de azi. Ne sunt prezentate datele fizico-geografice, geologia, flora si fauna, aspecte toponimice, obiceiuri legate de nastere, nunta, inmormantare, portul traditional, personalitati ale zonei. O mentiuneS in casa lui Gavril Barbul din Mocira a fost conceput textul “Memorandumului”, al carui artizani au fostS Vasile Lucaciu, Avram Breban din Mocira, Iuliu Coroianu, George Baritiu, etc. Nu lipsesc din revista nici paginile de poezie, cronici si articole legate de sport, turism sau medalioane dedicate unor cantareti. Unii dintre ei au evoluat pe scena, dupa prezentarea revisteiS Silvia Tamasan, Viorica Haiduc Bote, Cornelia Mareus, Onisor Pop, Vasile Pop, Viorel Filip, Vasile Boiciuc Rocneanu, Georgiana Pocol din Jibou sau Veronica Craciun Perse din Bihor, secondati de ansamblurile folclorice “Mocirita” sau a celor din Tara Lapusului. Moderatoarea intregii sarbatori a fost Rodica Babut, referent cultural al comunei Recea.
Fii primul care comentează