România şi Ungaria au decis crearea unui mecanism bilateral de consultări pe problema romilor

România şi Ungaria au decis crearea unui mecanism bilateral de consultări pentru realizarea unor schimburi de experienţă şi de bune practici în ceea ce priveşte incluziunea socială a populaţiei roma, în cadrul consultărilor avute luni la Budapesta de secretarul de stat Bogdan Aurescu.

Bogdan Aurescu a avut luni consultări cu oficiali din Ungaria pe problematica afacerilor europene, a relaţiilor bilaterale, a incluziunii sociale şi a minorităţilor naţionale.

Potrivit MAE, consultările pe problematica incluziunii sociale au vizat şi un schimb de opinii despre situaţia minorităţii roma la nivel european. Oficialii români şi ungari au agreat necesitatea unei abordări comune la nivel european în acest domeniu şi importanţa elaborării unei strategii europene privind incluziunea socială a minorităţii roma.

Oficialii au decis crearea unui mecanism bilateral de consultări pentru realizarea unor schimburi de experienţă şi de bune practici în ceea ce priveşte incluziunea socială a populaţiei roma.

De asemenea, cele două părţi au subliniat necesitatea creării unui grup de lucru pentru sprijinirea preşedinţiei ungare a UE în acest domeniu, cu cooptarea altor state membre interesate.

În cadrul discuţiilor purtate cu Répás Zsuzsanna, subsecretar de stat responsabil cu comunităţile maghiare din afara graniţelor Ungariei, secretarul de stat Bogdan Aurescu, în calitate de copreşedinte al părţii române al Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor, a arătat interesul părţii române pentru continuarea dialogului în cadrul Comitetului. Oficialul român a solicitat autorităţilor ungare nominalizarea unui copreşedinte al părţii ungare, astfel încât până la sfârşitul anului să se poată întruni Comitetul în plen, menţionează Ministerul de Externe, citat de Newsin.

În acest context, partea română a prezentat un inventar al modului în care au fost îndeplinite recomandările cuprinse în Protocolul sesiunii a şaptea Comitetului, semnat la 14 iulie 2009, şi a propus părţii ungare realizarea unui exerciţiu similar, astfel încât la reuniunea Comitetului să fie evaluate progresele înregistrate.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a prezentat, totodată, cele mai importante probleme cu care se confruntă minoritatea românească din Ungaria: fenomenul etno-business-ului, mai ales în contextul alegerilor din 3 octombrie 2010 pentru autoguvernările minorităţilor naţionale, situaţia finanţării mass-media în limba română, situaţia educaţiei în limba română, problema reprezentării parlamentare şi necesitatea restaurării lăcaşelor de cult ale Episcopiei Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria.

Pe de altă parte, partea ungară a reiterat sprijinul pentru obiectivul României de a adera la spaţiul Schengen în martie 2011, fără niciun fel de alte condiţionări, iar partea română a arătat că toate pregătirile necesare sunt realizate în termen, Bucureştiul fiind decis să îndeplinească toate criteriile necesare pentru ca acest obiectiv să se realizeze la data preconizată.

Consultările de la Budapesta s-au desfăşurat în cadrul Parteneriatului strategic româno-ungar, instituit în 2002 şi în contextul deţinerii de către Ungaria a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2011.

Bogdan Aurescu a avut întrevederi cu Enikő Győri, secretar de stat pentru afaceri europene în Ministerul ungar de Externe, cu Péter Gottfried, consilier-şef pe probleme de politici europene şi relaţii economice internaţionale al premierului ungar, cu Gergely Prőhle, subsecretar de stat pentru relaţii bilaterale cu state UE şi diplomaţie culturală în cadrul MAE de la Budapesta, cu Balog Zoltán, secretar de stat pentru incluziunea socială în cadrul Ministerului Administraţiei şi Justiţiei şi cu Répás Zsuzsanna, subsecretar de stat responsabil cu comunităţile maghiare din afara graniţelor Ungariei în cadrul Ministerului Administraţiei şi Justiţiei.

În cadrul discuţiilor cu consilierul-şef al şefului guvernului de la Budapesta, partea ungară a prezentat priorităţile preşedinţiei Ungarei la UE în primul semestru al anului 2011, care sunt grupate în patru mari teme.

Printre subiectele subsumate acestor patru mari teme, asupra cărora cele două părţi şi-au prezentat poziţiile, se regăsesc consolidarea guvernanţei economice, Politica Agricolă Comună, Politica de Coeziune, Strategia europeană pentru regiunea dunăreană, securitatea energetică, extinderea UE, Parteneriatul Estic, subiecte asupra cărora poziţiile celor două părţi sunt similare, menţionează MAE.

Partea română a asigurat partea ungară de tot sprijinul necesar pentru realizarea principalelor obiective ale preşedinţiei ungare a Consiliului UE.

În cadru întâlnirii cu secretarul de stat pentru relaţii bilaterale, a fost agreată necesitatea identificării unor surse şi rute de transport alternative pentru hidrocarburi şi a fost salutată semnarea Acordului la nivel de şefi de stat şi de guvern privind proiectul AGRI, din 14 septembrie de la Baku.

Cei doi oficiali au evidenţiat, de asemenea, importanţa menţinerii unor alocări importante pentru Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune, în cadrul viitoarei perspective financiare 2014-2020, care să asigure o dezvoltare durabilă a celor două state.

În cadrul discuţiilor cu oficiali ai MAE ungar a fost realizat şi un schimb de opinii referitor la politica de securitate, în special în ceea ce priveşte agenda summitului NATO de la Lisabona. Ambele părţi au evidenţiat necesitatea adaptării Alianţei la noile riscuri şi ameninţări, subliniind elementele principale ce ar trebui incluse în Noul Concept Strategic. De asemenea, oficialii au susţinut importanţa unei decizii politice la Lisabona privind crearea unui sistem antirachetă al NATO.