Asculta acest articolSelecţia pentru serviciul diplomatic european (SEAE) este aleatorie, a afirmat, vineri, ministrul de externe, Teodor Baconschi, care a dat asigurări că a a făcut personal demersuri repetate, pe “toate tonurile”, direct către Înaltul Reprezntant pentru Politica Externă, Catherine Ashton.
Ministrul Baconschi a admis, vineri, într-o conferinţă organizată de MAE şi asociaţia Europuls, că, după primele numiri de ambasadori UE, România are “rezultat zero” în această privinţă. “Din perspectiva MAE şi personal am făcut demersuri repetate, insistente, declinate pe toate tonurile, de la cele iritat-agresive până la cele mieroase direct către doamna Ashton”, a afirmat şeful diplomaţiei române.
El a precizat că selecţia pentru serviciul diplomatic este aleatorie, menţionând că România a trimis pentru runda a doua de numiri pentru serviciul diplomatic, care vizează poziţiile de top management în Centrala SEAE, 10-12 candidaturi. “La un moment dat, doamna Ashton mi-a spus că ar fi bine să-i trimit o scrisoare prin care admitem că fiecare dintre candidaţi poate fi distribuit pe oricare dintre posturile disponibile. Deci era cel mai clar mod de a spune că profilul candidatului nu contează, că umplem nişte căsuţe. Este trist, dar aici suntem”, a spus ministrul Teodor Baconschi.
El a adăugat că România se află pe o listă de 13 state membre care nu a primit deocamdată niciun post în noul serviciu diplomatic european şi a reamintit că 30% din structura serviciului e completată cu oameni din Comisia Europeană. “Aceia constituie o sectă de iniţiaţi care se sprijină reciproc şi care, bineînţeles, nu puteau fi daţi afară”, a mai afirmat ministrul Teodor Baconschi.
El a menţionat că şi alte state influente din UE, printre care Marea Britanie, nu au primit niciun post de ambasador în serviciul diplomatic, dar a remarcat că Londra este reprezentată de Catherine Ashton la conducerea diplomaţiei UE.
Baconschi a spus că grupul de europarlamentari români a făcut lobby pentru reprezentarea României în SEAE. “Am văzut la o întâlnire PPE cu miniştrii de externe din spaţiul Vişegrad; plus că grupurile lor parlamentare au fost extrem de active în lobby. E o târguială meschină, dar este necesară, prin care putem să promovăm nume”, a explicat şeful diplomaţiei române.
Şi preşedintele Traian Băsescu a declarat joi că “bătălia” României în acest moment este de a obţine o corectă reprezentare în Servicul Extern al Uniunii Europene, ţara noastră punând la dispoziţia acestui serviciu cei mai buni diplomaţi ai săi. Băsescu şi-a exprimat speranţa că analiza ofertelor făcute de România pentru Serviciul Extern al Uniunii Europene va fi pe deplin corectă şi va reflecta “echitatea distribuţiei capacităţii de a face politică externă”.
Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton, a anunţat luna trecută primele numiri de ambasadori UE, iar printre aceştia nu se regăsesc reprezentanţi ai României. Diplomatul german Markus Ederer a obţinut postul de ambasador al UE la Beijing, care a fost vizat şi de România, iar ambasadorul austriac Hans Dietmar Schweisgut a fost numit în post la Tokyo.
Noile membre UE sunt slab reprezentate în această primă parte de numiri din noul serviciu diplomatic european. Doi polonezi vor conduce misiunile UE din Coreea de Sud şi Iordania, un bulgar va merge în Georgia, iar un lituanian în Afganistan.
Secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, declara, într-un interviu pentru NewsIn, că România are candidaţi buni pentru noul serviciu diplomatic european, apreciind că “lupta nu s-a terminat”, chiar dacă printre primii ambasadori propuşi de UE nu se regăsesc nume de români. Aurescu a precizat că sunt cinci procese de selecţie în curs de desfăşurare, iar deocamdată nu a fost încheiat decât unul.
La începutul lunii septembrie, şi ministrul de externe Teodor Baconschi recunoştea, într-un interviu la TVR 1, că locul obţinut de România în componenţa serviciului diplomatic european nu este cel dorit şi a reafirmat că trebuie respectat echilibrul geografic, considerând că până acum “cei mari şi-au luat partea leului”. Ministrul Baconschi a spus că “deocamdată noii membri sunt clar penalizaţi”, adăugând însă că “procesul (de creare a serviciului diplomatic european – n.r.) este în curs”.
“Ni se promit nişte poziţii relevante în schema de conducere a Centralei de la Bruxelles”, a precizat ministrul român de externe.
Ministrul de externe a declarat şi la conferinţa de bilanţ după şase luni de la preluarea mandatului că România este nemulţumită de lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte formarea serviciului diplomatic european. El a afirmat şi atunci că Bucureştiul vizează un post de director în Centrala de la Bruxelles, dar şi posturi de şef şi adjunct de şef de delegaţie.
De altfel, ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, a fost convocat în faţa comisiei de politică externă a Senatului pentru a găsi împreună cu parlamentarii modalităţile de rezolvare a slabei reprezentări a României în structurile SEAE. Titus Corlăţean, preşedintele acestei comisii, a anunţat că pe 18 octombrie va fi la Bruxelles, la o a doua întâlnire a preşedinţilor comisiilor pentru politică externă din UE, pentru a face lobby pentru România. “Nu putem însă suplini incompetenţa şi ineficacitatea la nivel politic înalt, preşedinte, prim-ministru, ministrul afacerilor externe”, a subliniat Corlăţean, senator PSD.
Înfiinţarea serviciului este una dintre cele mai importante schimbări introduse prin Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în 1 decembrie 2009. Acesta vizează să facă acţiunile externe ale UE mai coerente şi mai eficiente, sporind astfel influenţa UE în lume. Serviciul o va ajuta pe şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, să îşi îndeplinească mandatul şi va lucra în cooperare cu serviciile diplomatice din statele membre.
Fii primul care comentează