Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

Traian Ungureanu: Blaga este punctul de intersecţie recunoscut al tuturor structurilor din PDL

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Traian Ungureanu spune într-un text publicat pe blogul său că Vasile Blaga este “punctul de intersecţie recunoscut al tuturor structurilor din PDL” şi că formaţiunea are nevoie şi de liderii consacraţi, dar şi de “purismul legalist” al Monicăi Macovei sau de “nervul critic” al lui Cristian Preda.

Într-un text amplu publicat pe site-ul său, dar şi pe platforma blogary.ro, Ungureanu face o analiză despre evoluţia PDL. “Prima întrebare care cere răspuns priveşte momentul şi locul din care plecăm: mai e sau nu mai e bun PDL? Iată răspunsul: PDL trebuie păstrat, cursul trebuie schimbat. Ce trebuie păstrat e centrul de iniţiativă al partidului. Pentru cine n-a aflat încă sau a învăţat, între timp, să se ruşineze, numele centrului e Traian Băsescu. Preşedintele Traian Băsescu e singura forţă politică de care România a trebuit să ţină cont, în ultimii 20 de ani”, scrie Ungureanu.

El spune că înfiinţarea unui partid nou riscă să se transforme într-o “catastrofă penibilă” şi de aceea soluţia este reformarea PDL şi armonizarea punctelor de vedere. “Multă lume va fi, totuşi, tentată să incendieze schelele, să se desprindă de PDL şi să pornescă la construcţia unui partid nou. Ar fi un început splendid, urmat, după euforia primelor declaraţii, de o catastrofă penibilă. Un partid nou, fie el şi anti-politicianist, nu trebuie confundat cu un oftat sau practicat ca un rînjet. Un partid e o formă de viaţă organizată pentru a organiza, la rîndul ei, mersul societăţii. (…) PDL a început să schiţeze, la vîrf şi principial, proiectul corect. Însă PDL va deveni primul partid public şi naţional din România doar în clipa în care îşi va convinge activul, stîlpii şi electoratul de necesitatea ideologiei pro-româneşti”, pledează Ungureanu, citat de Newsin.

Eurodeputatul mai crede că “întîlnirea intelectului cu politica poate genera o forţă imbatabilă”, iar PDL e “aproape de acest punct de fuziune pe care îl poate atinge sau rata, în următoarele cîteva luni”. El sugerează că formaţiunea democrat-liberală poate fi mai puternică doar dacă se armonizează punctele de vedere ale politicienilor de carieră din PDL cu intelectualii, noile figuri crictice ale formţiunii.

“Şansa există. Tradusă în teremeni practici, această nevoie de confluenţă înseamnă că partidul structurat de Blaga nu trebuie inventariat de Macovei sau recenzat de Preda. La fel, purismul legalist al Monicăi Macovei nu trebuie respins în numele experienţei de viaţă a activului iar nervul critic al lui Cristian Preda nu trebuie penalizat pentru erezie. Adevărat, PDL nu poate fi o selecţionată all stars. De regulă, asemenea echipe rămîn un salon de cosmetică pentru tot atîtea egouri. Solistica e o artă îngăduită, în politică, doar oamenilor de stat. Poate ar trebui notat că nu toată lumea e următorul Traian Băsescu şi că Traian Băsescu însuşi a fost, la început, calfă de partid. Aşadar, realitatea trebuie s-o ia înaintea iluziilor. Iar realitatea e că PDL are centru de greutate. Vasile Blaga e punctul de intersecţie recunoscut şi curpinzător al tuturor structurilor şi valorilor din partid”, scrie eurodeputatul.

De altfel, chiar Blaga a admis săptămâna trecută că el armonizează toate curentele din PDL. “Eu ader la toate platformele din partid. Doresc un singur lucru: acest partid să rămână unit pentru că are nevoie de unitate acum mai mult decât oricând”, spunea acesta într-un interviu pentru Gândul.

Revenind la Ungureanu, acesta mai scrie: “Acest punct de echilibru (politicieni şi intelectuali, n.r.) face din PDL singura construcţie politică stabilă din România. O construcţie scutită de nesiguranţa surogatelor infantile care slăbesc, prin Ponta şi Antonescu, PSD şi PNL. De aici, de la această certitudine, poate porni, într-adevăr, pregătirea partidului pentru urrmătoarea etapă istorică”.

Apoi, el opinează că PDL trebuie să-şi transforme impopularitatea adusă de măsurile nepopulare într-un succes. ”Astfel, PDL va trebui să transforme un mare handicap de imagine publică într-un argument cîştigător. Impopularitatea generată de efortul colosal al guvernării Boc va trebui asumată şi prezentată în adevărata ei lumină. PDL trebuie să înainteze tocmai pe culoarul deschis de guvernarea anti-criză a Primului Ministru Emil Boc. Căci, în ciuda eşecurilor şi a reacţiilor ostile, PDL a devenit, exact în această perioadă, singurul partid reformist confirmat al României. (…) Socialismul demagogic al PSD continuă să pompeze paradisuri aberante spre populaţia în care vede o turmă credulă. PNL gesticulează liberal din obligaţie dar e, demult, un partid care caută cea mai rapidă remorcă spre guvernare, nu o soluţie generală pentru România. Ambele partide sunt plecate din prezent, fără să fi găsit vreun viitor. În aceste condiţii, PDL trebuie să îşi prezinte cu toată energia vocaţia de partid cu busolă”, îşi continuă el pledoaria.

“Altfel spus, PDL trebuie să menţină cadrul şi să împrospăteze conţinutul. PDL trebuie să intre în alegeri ca partid nou, mai precis ca forţă reînarmată cu idei, valori şi figuri pregătite pentru vitor. Alegerile sînt testul imediat – aşa cum cred activiştii pur sînge ai partidului. Însă alegerile nu pot fi abordate cu succes în afara unei reformulări. Asta înseamnă, mai departe, evoluţia de la partidul de cadre fidele şi energice la partidul reîncărcat intelectual. (…) Programul noii politici PDL nu trebuie să reinventeze bunul simţ. Trebuie doar să-l aducă la putere. Pentru asta, PDL trebuie să garanteze alegătorilor o ţinută care exclude compromisurile şi eschivele. Educaţia şi competenţa trebuie rechemate în viaţa publică, de la ultimul ghişeu la cabinetul ministrului. Respectul şi buna cuvinţă trebuie să scoată din scenă vulgaritatea şi minciuna plătită. Mituirea oficială a bugetarilor în schimbul prestaţiei minime nu e o lege a pămîntului ci o aberaţie operabilă. Sindicalismul are limite. Dacă e bun doar pentru parvenirea liderilor sau scutirea generală de efort, atunci e bun de coş. România pe care PDL trebuie să o aducă la suprafaţă e o ţară europeană, nu un parc esteuropean de infirmităţi, burţi şi tehnici otomane. Într-un moment în care restul forţelor politice se înghesuie să compătimească omul de rînd îmbiindu-l cu daruri ce-l vor îndatora mai adînc, PDL trebuie să ceară mai mult efort şi să promită mai multă recunoaştere, să taie inerţiile pentru a grăbi normalizarea. PDL trebuie să fie şi mai de dreapta”, conchide Traian Ungureanu.

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns