Borsa, intre eroism si derizoriu

Asculta acest articol

Saptamana trecuta a avut loc, in Borsa, o sedinta cu nabadai a Consiliului Local. Trebuiau luate tot soiul de hotarari, dar, ca de obicei, totul a ramas in coada de peste. Conducerea executiva a primariei Borsa, de sorginte liberala, pare desprinsa dintr-un film ce tine de orice, dar nu de regulile unui stat democratic. S cum despre Borsa s-au scris atatea lucruri negative si s-a varsat atata venin pe hartie, nu cred ca e momentul sa ne apucam si noi sa analizam clanurile borsenilor ori felul in care se trage “la liber” cu pistolul pe strazile orasului sau pe coridoarele primariei. Despre Borsa e de scris un lucru esential, care a determinat in martie 1945 ca Maramuresul Istoric sa ramana al Romaniei, si nu sa fie alipit URSS. E pacat ca evenimentul acesta nu e asimilat cuu mandrie inclusiv de borseni.

In acea primavara a anului 1945, Comitetul Central Sovietic a incercat incorporarea Maramuresului la Uniunea Subcarpatica. Jocul acesta politic si murdar s-a gandit la Kiev. Avocatul rutean Ion Odoviciuc din Sighet a fost mandatat sa puna la cale o diversiune prin care sa se proclame alipirea Maramuresului la Ucraina prin “vointa populara”!

Astfel se porneste o morisca orchestrata de Kiev prin care un grup de ucraineni, in frunte cu Odoviciuc, proclama la Sighet “unirea Maramuresului cu marea Uniune Sovietica. E alungat Comitetul National Roman, se instituie un Comitet Popular si e interzisa limba romana, in timp ce moneda oficiala e declarat “pengö unguresc”.

Primarul Borsei acelor vremuri, Strifunda, aduna taranii romani revoltati si pornesc cu asalt inspre Sighet. La data de 5 martie 1945, primarul de Borsa, Gavrila Mihaila Strifunda, aduna pe traseul spre Sighet circa 10.000 de oameni. Sub focurile de arma ale camarazilor lui Odoviciuc cad nenumarate victime pe traseul Vaii Izei.

Dupa aceasta miscare populara, sovieticii renunta la idee, iar in 7 aprilie 1945, Odoviciuc fuge in Ucraina. Primarul Strifunda e arestat de securitate si moare in anul 1961 in inchisoarea de la Botosani.

Am prezentat fragmente din viata unui primar emblematic al Borsei, care ar trebui sa fie proclamat erou al Maramuresului Istoric. In antiteza apare actualul primar al Borsei, o figura palida, de sorginte liberala, ce administreaza astazi un oras care are o istorie de care nu tine nimeni seama. Sunt convins ca actuala administratie nu va face dreptate celui care in martie 1945 a realizat ca “Maramuresul sa ramana definitiv incadrat in statul roman, la Patria Muma”, cum avea sa se exprime, la Sighet, in octombrie 1945, noul prefect al guvernului, Iulian Chitta. Timpul mai are rabdare in Borsa, orasul ce trebuie sa-si descopere si sa-si promoveze adevaratele valori. Gavrila Mihaila Strifunda este una dintre acestea (valori n.n.).