Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

Bolnava de TBC, o baimareanca a umblat sase luni prin spitale, a fost stoarsa de bani si i s-au pus zeci de diagnostice aiurea

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

[slideshow id=6547]

A ajuns la capatul puterilor. A umblat pe la toti medicii si s-a gandit la ce este mai grav. Ii trecea prin minte ba ca are cancer, ba ca are leucemie. Era ferm convinsa ca reprezentantii halatelor albe nu doresc sa ii spuna diagnosticul pentru a nu ii da cea mai dureroasa veste, ca mai are doar cateva zile de trait. Si-a facut toate analizele posibile, a urmat fel de fel de scheme de tratament. Dar nimeni nu putea sa ii spuna ce are. In cele din urma, dupa sase luni de trauma, spaima si durere, dupa o radiografie a fost trimisa direct la Spitalul de Pneumoftiziologie Baia Mare. Verdictul a fost clar< tuberculoza.

Totul a inceput cu o usturime in gat, ameteli frecvente si stari de lesin. Si-a facut o programare la medicul de familie si s-a prezentat pentru un consult. Acolo i s-a spus ca este vorba de o simpla raceala si probabil o doza ridicata de stres. A urmat un tratament corespunzator cu vitamine. Dupa cateva saptamani, insa, in loc sa cedeze starea pe care o avea, aceasta se agrava.

“Am inceput sa ma simt din ce in ce mai rau. Ma plangeam sotului ca nu mai am putere nici sa ajung la serviciu si sa vin acasa. In continuare faceam investigatii peste investigatii. Analizele de sange nu indicau ca as avea ceva. Am inceput sa urmaresc emisiunile televizate de sanatate. Nu stiam ce se intampla cu mine. Dupa saptamani de tratamente prescrise de medicul de familie, mi s-a spus ca «la cei 34 de ani nu pot sa am pretentii sa ma simt ca la 20». Lucru care m-a determinat sa imi pierd increderea in mine si sa optez pentru un alt medic de familie”, povesteste cu tristete Luminita despre trauma prin care a trecut.

Scheme de tratament, fara niciun rezultat

A trecut de la medicul de familie la cei de specialitate.

“Am fost trimisa la hematologie, la ORL. Ameteam si ma plangeam intruna ca nu mai am putere. Imi era greata de mancare si ma simteam slabita. A fost groaznic. Nici acum nu mi-am revenit din cauza traumei traite. Este crunt sa te simti din ce in ce mai rau, dar sa ti se spuna ca nu ai nimic. La Hematologie mi s-a facut o schema de tratament pe care am urmat-o intocmai. Rezultatul se lasa asteptat. Am inceput sa slabesc. Credeam ca am cancer sau leucemie si nimeni nu vreau sa imi spuna ca mai am doar cateva zile de trait”, spune, cu lacrimi in ochi, interlocutoarea.

“Aveam acasa o adevarata farmacie”

Disperata ca nu i se pune un diagnostic clar, Luminita a inceput sa urmareasca toate emisiunile  televizate de sanatate. “Am ajuns ca stiam o parte dintre medicamente la ce se folosesc si in ce doze. Care sunt efectele adverse. Aveam acasa o intreaga farmacie. Si, totusi, boala mea, nedescoperita la vremea respectiva, nu avea niciun leac. Am cheltuit milioane de lei vechi pentru toate tratamentele si investigatiile pe care le-am facut. Prietenii si chiar familia cred ca se saturasera sa ma auda ca ma plang intruna. Eram cu nervii la pamant. Ametelile si starea de astenie erau din ce in ce mai accentuate. Imi era frica si jena sa nu creada cineva pe strada ca, la ora 7, cand mergeam la serviciu, consumasem bauturi alcoolice. Simteam ca ma prabusesc”, a mai spus baimareanca.

Dupa o radiografie a fost trimisa de urgenta la Spitalul TBC

A ajuns iarasi la Spitalul Judetean Baia Mare. Dupa nenumarate consultatii de specialitate, a dorit sa faca un film la plamani. Sa vada de ce tuseste uscat si pe timpul noptii transpira abundent. Odata cu primirea radiografiei, a fost trimisa de urgena la Spitalul de Pneumoftiziologie Baia Mare.

“Mi s-a spus doar sa ajung cat mai urgent la Spitalul TBC din Baia Mare pentru un consult de specialitate. Am mers la dr. Smaranda Lesan. Un om deosebit, care si-a dat seama imediat ca sunt la capatul puterilor. Mi-a spus sa nu ma sperii pentru ca am tuberculoza. E o boala care se poate trata cu un tratament adecvat. Diagnosticul pus in cateva minute a fost asteptat de mine sase luni. Timp in care am cedat psihic. Au urmat trei luni, zi de zi, de antibiotic”, mai spune Luminita.

Tuberculoza nu mai este considerata boala saraciei

Dr. Carmen Sima, director executiv adjunct Sanatate Publica, spune ca medicii trebuie sa ia in calcul si acest diagnostic.

“Este o problema de sanatate publica. In 2010 au fost 375 de cazuri de tuberculoza. O boala endemica. Simptomele sunt de astenie, transpiratii, tuse seaca. In momentul in care un pacient acuza aceste stari, medicul trebuie sa ia in calcul diagnosticul de tuberculoza. Nu mai este ca in anii ‘30, cand era considerata boala saraciei”, a punctat dr. Sima.

Luminita mai are si acum stari depresive. A intalnit in ultimii ani nenumarati medici. Unii care au tratat-o cu seriozitate, altii care nu au facut altceva decat sa ii vorbeasca din start rastit si fara niciun pic de interes fata de starea ei. Dupa tratamentul cu antibiotice, i s-a distrus dentitia. A intrat in cabinetul dr. Anca Ilea. La inceput insa a fost nevoie de consiliere psihologica pana sa ajunga sa aiba incredere ca totul va fi bine. Acum poate sa zambeasca, dar nu va uita niciodata clipele de groaza si spaima prin care a trecut.

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns