Adevăratul preţ al petrolului

Asculta acest articol

Cel mai mare şi devastator proiect industrial din lume se află în inima celei mai mari şi intacte păduri din lume, pădurea boreală canadiană. Se întinde în nordul Canadei, în Labrador şi găzduieşte cea mari mare cireadă de reni caribu din toată lumea care mai trăieşte în sălbăticie, cireada de caribu George River, totalizând aprox. 400.000 de animale, relatează Garth Lenz pe Ted.com, preluat de financiarul.ro.

De-a lungul pădurii boreale există o abundenţă de zone umede. Zonele umede sunt unul dintre cele mai ameninţate ecosisteme din lume. Sunt ecosisteme critice, curăţă aerul şi apa, izolează cantităţi mari de gaze cu efect de seră şi găzduiesc o mare varietate de specii. Pădurea boreală este şi locul în care aproape 50% din cele 800 de specii de păsări din America de Nord migrează pentru a se împerechea şi a-şi creşte puii.

În Ontario, pădurea boreală se întinde spre sud, pe malul de nord a Lacului Superior. Aceste păduri boreale incredibil de frumoase au inspirat unele dintre cele mai cunoscute opere de artă din istoria Canadei. În Saskatchewan, de-a lungul întregii păduri boreale, se întind unele dintre cele mai cunoscute râuri, o reţea incredibilă de râuri şi lacuri despre care fiecare copil învaţă la şcoală.

Aceste reţele naturale au fost traseele istorice ale aşa-numiţilor voiajori şi  primilor exploratori non-aborigeni din nordul Canadei care, urmând popoarele indigene First Nations, foloseau canoe şi vâsleau în căutarea unei rute comerciale, un culoar spre nord-vest pentru comerţul cu blănuri.

De-a lungul pădurii boreale trăieşte o incredibilă varietate de popoare indigene, cu o cultură bogată şi variată. Unul dintre motivele pentru care multe dintre aceste popoare au păstrat legătura cu trecutul, îşi cunosc limbile native, cântecele, dansurile, tradiţiile, este izolarea, întinderea şi sălbăticia acestui ecosistem aproape 95% intact. Astăzi, când ne găsim în această criză de mediu, avem multe de învăţat de la aceste popoare care reuşesc să trăiască sustenabil în acest ecosistem de peste 10 mii de ani.

* A doua rezervă de petrol a lumii

Nisipurile bituminoase din Alberta sunt cele mai mari rezerve de petrol de pe planetă, din afara Arabiei Saudite. Prinse sub pădurea boreală şi zonele umede din nordul provinciei Alberta, aici se află rezerve uriaşe de bitum lipicios, ca smoala. Iar extragerea şi exploatarea acestor rezerve provoacă devastare la o scară nemaivăzută până acum pe planetă.

Extracţia se face prim metoda numită in-situ. Cantităţi masive de apă sunt super-încălzite şi pompate prin pământ, prin aceste reţele extinse de ţevi, linii seismice, rute de forare, staţii de compresoare.

Aceste acţiuni  afectează şi fragmentează o mare parte a sălbăticiei, printr-o reducere cu 90% a speciilor cheie precum renii caribu şi urşii grizzly, consumă şi energie, apă,  şi produce cel puţin la fel de multe gaze cu efect de seră ca şi în cazul mineritului. Aşadar, aceste exploatări in-situ sunt cel puţin la fel de dăunătoare pentru mediu ca minele.

Petrolul obţinut prin această modalitate produce mai multe emisii cu efect de seră decât orice alt petrol. Este unul dintre motivele pentru care e supranumit “cel mai murdar petrol al lumii”. De asemenea, este cea mai mare sursă de carbon şi cu extinderea cea mai rapidă din Canada. Este şi motivul pentru care Canada e acum pe locul al treilea la producţia de carbon pe persoană. Lacurile de steril sunt cele mai toxice locuri de pe planetă.

Nisipurile petroliere – sau mai degrabă nisipurile bituminoase, reprezintă cel mai murdar petrol din lume. Întrucât companiile petroliere nu doreau să promoveze ceva care sună a substanţă lipiciosă, ca smoala, au hotărât să le numească nisipuri petroliere. Nisipurile bituminoase consumă mai multă apă decât orice alt proces petrolier, între 350 şi 600 litri de apă sunt folosiţi, poluaţi şi apoi trimişi înapoi în lacurile de steril, cele mai mari gropi toxice de pe planetă.

SemCrude, una dintre companiile autorizate, într-una din haldele sale de steril, deversează 250.000 tone de reziduuri toxice pe zi. Aşa se creează cele mai mari halde toxice din istoria planetei. Până acum s-au adunat destule toxine pentru a acoperi suprafaţa Lacului Eerie, adânc de 3 metri. Dimensiunea lacurilor de steril variază, ajungând până la aproximativ 36 de km pătraţi. Cât două treimi din toată insula Manhattan.

Toxinele din nisipurile bituminoase au ajuns în lanţul trofic, ceea ce provoacă rate de cancer de până la 10 ori mai mari decât în restul Canadei.În ciuda acestui lucru, oamenii trebuie să trăiască şi să mănânce această hrană pentru a supravieţui. Preţul incredibil de mare de a aduce cu avionul hrană în aceste comunităţi aborigene nordice izolate şi rata şomajului ridicată fac asta o necesitate pentru supravieţuire.

Pădurea boreală este probabil apărarea noastră cea mai bună împotriva încălzirii globale şi a schimbărilor climatice; izolează mai mult carbon decât orice alt ecosistem terestru. Noi distrugem această gaură de absorbţie a carbonului şi o transformăm într-o bombă de carbon. O înlocuim cu cel mai mare proiect industrial din istoria mondială, care produce petrolul cu cele mai mari emisii de gaze de seră bogate în carbon din lume. Şi facem asta cu al doilea zăcământ de petrol, ca dimensiune, din lume.

Trebuie să ne asigurăm că aceste zone umede şi păduri, cea mai bună, mai puternică şi critică apărare împotriva încălzirii globale sunt apărate şi că nu eliberăm în atmosferă acea bombă de carbon. Trebuie să ne reunim cu toţii şi să spunem NU nisipurilor bituminoase. Există o reţea extinsă în toată lumea care luptă împotriva acestui proiect.