Asculta acest articol
“Darwin’s Room”, proiectul realizat de artistul Adrian Ghenie şi care va reprezenta România la cea de-a 56-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de artă – la Biennale di Venezia, care începe în 9 mai, este “o metaforă a camerei istoriei”, a declarat curatorul expoziţiei, Mihai Pop, care a realizat şi luxuriantul catalog pentru eveniment.
Participarea României la cea de-a 56-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia, un eveniment care se va desfăşura între 9 mai şi 22 noiembrie, a fost prezentată de Mihai Pop (curatorul “Darwin’s Room”) şi Diana Marincu (curatorul proiectului “Inventând adevărul. Despre ficţiune şi realitate/ Inventing the truth.On Fiction and Reality”).
Recursul la istorie
În “Darwin’s Room”, Adrian Ghenie propune o analiză a actualităţii prin recursul la istorie, dar la o istorie neoficială, una în care Darwin i-a întâlnit pe Freud şi pe Marx. “Camera lui Darwin” nu conţine dovezi ştiinţifice sau secrete despre evoluţia speciilor, ci o privire asupra subconştientului şi presiunii pe care supraeul o exercită asupra responsabilizării societăţii. “Camera lui Darwin” nu se mistifică şi nu idealizează, ci deschide mai degrabă o cale spre recitarea şi remodelarea valorilor sociale după care societatea trăieşte în prezent, prin întoarcerea la un moment zero (unul dintre momentele zero ale umanităţii), relevant din perspectiva unei construcţii a viitorului prin imagine.
Arhitectura expoziţiei este strâns legată de preocuparea lui Adrian Ghenie pentru trecutul recent. Compartimentarea spaţiului expoziţional, printr-o intervenţie temporară a arhitectului Attila Kim, reinterpretează configuraţia originală a pavilionului (propusă în 1938, sub tutela lui Nicolae Iorga), în spiritul demersului celor doi artişti, de analiză-deconstrucţie-reconfigurare.
“Scena de artă din România a crescut mult în ultimii 10 ani, pavilioanele de dinainte – dacă ar fi să mă gândesc la cel din 2011, a fost excelent făcut -, e vorba de o evoluţie extrem de bună a acestei participări româneşti, în general. Probabil este foarte important să înţelegem că reprezentarea la Veneţia aduce un capital fantastic scenei în ansamblu. Dincolo de aceste truisme, expoziţia lui Adrian Ghenie va fi una aşteptată, pentru că Adrian Ghenie este un artist la mijlocul carierei lui, un artist matur, un artist cunoscut scenei internaţionale”, a spus Mihai Pop, curatorul expoziţiei lui Adrian Ghenie.
Proiectul “Darwin’s Room” porneşte de la interesul lui Adrian Ghenie pentru istoria recentă. “Adrian Ghenie este foarte interesat de ceea ce s-a întâmplat în istoria secolului XX, iar pictura lui are capacitatea să poarte aceste conţinuturi destul de dificile. Este vorba de o istorie care nu este neapărat în cărţile de istorie, este o istorie căreia i se analizează resorturile intime şi poate de multe ori abordată dintr-o perspectivă psihanalică”, a spus Pop.
Trei teme principale
Traseul expozitiei “Darwin’s Room” este punctat de trei subteme care nuanţează parcursul conceptului curatorial. Miezul stă sub semnul “Furtunii” ca metaforă a neliniştii istoriei subterane. Aici sunt lucrările “Darwin and the Satyr” (2014), opunând ştiinţa şi credinţele primitive, “Opernplatz” (2014), evocând seara de 10 mai 1933 când naziştii au ars mii de cărţi, “Black Flag” (2015), steagul de doliu al istoriei.
“Galeria de portrete” trece în revistă câteva dintre figurile emblematice ale istoriei recente imaginate într-o transformare iraţională, de parcă ar fi contopite cu natura însăşi, redevenite tipologie a “speciei”. Portretele lui Hitler (2012) şi Lenin (2008), două portrete din 2014 ale lui Darwin în luptă cu boala şi piericiunea propriului trup, un Studiu de autoportret ca Charles Darwin, apoi seria din 2012 “Pie Fight Study”, unde Ghenie reia una din sursele sale recurente, absurdul universal al filmului (inspirându-se din comedia americană “Battle of the Century”). În fine “Degenerate Art” (2014), în care portretul lui Van Gogh devine un teritoriu extins al peisajului şi al texturii naturii.
A treia subtemă, “Disonanţele istoriei”, este un puzzle personal de fapte istorice inexplicabile din punctul de vedere al înlănţuirii între argumente, acţiuni şi consecinţe; istoria incongruentă, care deturnează lucrurile într-o direcţie neaşteptată, rezonează cu intimitatea practicii picturale a lui Adrian Ghenie, tabloul final fiind rezultatul unui proces prin care accidentul pictural se integrează într-o naraţiune.
“Persian Miniature” (2014) este o lucrare în care fineţea miniaturii e transpusă la dimensiuni monumentale prin mijloacele expresionismului abstract. “Carnivorous Flowers” (2014) îl portretizează pe Josef Mengele şi povestea fugii sale în America de Sud. În fine, “Duchamp’s Funeral II” imaginează înmormântarea părintelui artei conceptuale cu fastul unei ceremonii funerare a unui lider de partid, stabilind o simetrie între ideologiile artistice şi sociale, după cum scrie curatorul în catalogul expoziţiei.
Bienala de la Veneţia, un mare eveniment
Bienala de la Veneţia este un eveniment de primă importanţă în viaţa artistică internaţională, încorporând expoziţii şi dezbateri din artă, film, muzică, teatru şi arhitectură. La început înglobată în Expoziţia Internaţională de Artă, Expoziţia Internaţională de Arhitectură a început să se emancipeze în anul 1980. De atunci, ea a crescut ca importanţă, complexitate şi amploare şi a căpătat sensul unui moment unic de reflecţie asupra profesiunii, devenind un important eveniment mediatic, cu mare audienţă.
Bienala numără din ce în ce mai mulţi vizitatori, interesul ei depăşind limitele strict profesionale: în 2012, a atras aproximativ 178.000 de vizitatori. De-a lungul întregii perioade, bienala şi-a căutat o expresie proprie, sub semnul notorietăţii şi înclinaţiilor specifice directorului fiecărei ediţii, parcurgând teme şi proiecte curatoriale foarte diverse.
Fii primul care comentează