Anul 2022 va fi unul în care pandemia, inflaţia şi criza forţei de muncă riscă să adâncească dezechilibrele

Asculta acest articol

Anul 2022 ar trebui să fie anul reformelor structurale însă va fi, mai degrabă, anul contrastelor, cu o adâncire a dezechilibrelor din economie, arată o analiză a companiei de consultanţă Frames. Perspectivele noului an indică o accentuare a diferenţei dintre preţuri şi salarii – fapt ce va determina o scădere a nivelului de trai, o discrepanţă tot mai mare între mediul public şi cel privat, între promisiuni şi realitate, între bogaţi şi săraci. Vor exista sectoare economice pe plus dar şi multe domenii în care inflaţia, blocajul financiar şi criza forţei de muncă vor continua să facă victime, precizează consultanţii companiei, citați de Agerpres.

Deşi anul 2021 ar fi trebuit să fie anul reformelor structurale în administraţie, în companiile de stat, în mediul bugetar în general dar şi în sectorul pensiilor, în sănătate, în educaţie etc, din varii motive, calendarul reformelor a fost amânat, soluţia fiind includerea majorităţii acestora în PNRR, ca o condiţionalitate esenţială a obţinerii banilor europeni.

Singura ,,reformă” cu impact a fost liberalizarea completă a pieţei energiei (gaze şi curent electric), fapt care a adus, din păcate, la o accentuare semnificativă a problemelor din economie.

“Liberalizarea pieţelor a fost făcută cu ochii închişi, fără să ia în calcul niciunul dintre avertismentele lansate la nivel internaţional dar şi local, inclusiv de către Frames, privind posibila creştere a preţurilor la energie. Momentul liberalizării putea fi amânat cu încă un an sau putea fi pregătit mai bine, cu reguli mai stricte şi mecanisme de temperare a elanului inflaţionist, având în vedere cât de vulnerabilă este economia mai ales în contextul pandemiei”, arată analiza.

Valul de scumpiri ne va afecta mai puternic din al doilea trimestru

Creşterea preţurilor la energie a generat un adevărat şoc în economie, iar impactul inflaţionist va fi simţit şi mai puternic în 2022. Potrivit estimărilor Frames, valul de scumpiri va afecta atât companiile cât şi populaţia, cel mai puternic din al doilea trimestru.

“Compensările oferite de statul român sunt precum un algocalmin oferit unui bolnav ajuns la terapie intensivă. Îi mai taie din dureri, însă nu îi rezolvă problema. Odată cu ridicarea facilităţilor, în T2 2022, ne aşteptăm la un val inflaţionist chiar mai puternic decât în 2021. Fără măsuri concrete pe lanţurile de producţie şi distribuţie, statul va fi condamnat, în luna martie, să extindă mecanismele de protecţie (plafonări/compensări etc) până ce preţurile energiei vor reintra pe o traiectorie predictibilă. Altfel spus, vom lua de la investiţii, de la sănătate, din alte sectoare pentru a acoperi efectele economice puternice generate de iureşul scumpirilor din energie”, a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit analizei, chiar şi în aceste condiţii, inflaţia reală generată de creşterile de preţuri la energie electrică şi gaze riscă să treacă de 10%. Asta pentru că, chiar dacă facturile populaţiei vulnerabile vor fi compensate, costurile vor fi resimţite în celelalte bunuri şi servicii. “Este incontestabil faptul că românii vor plăti mai mult pentru alimente, pentru celelalte bunuri şi servicii în 2022. Anticipata creştere a cursului euro peste nivelul de 5 lei şi posibila scumpire a carburanţilor vor pune, din păcate, gaz pe focul inflaţiei. Astfel că nivelul de trai va continua să se deprecieze în 2022”, arată analiza.

Livrările de bunuri şi servicii se fac doar cu avansuri tot mai mari, iar blocajul financiar se acutizează

Dincolo de creşterea inflaţiei, pandemia COVID va continua să afecteze economia în 2022. Potrivit estimărilor analiştilor, nu este exclus ca valul 5 să determine autorităţile să impună noi restricţii, care vor afecta în principal consumul, principalul motor al economiei, dar şi apetitul pentru investiţii. Incertitudinea legată de evoluţia pandemiei şi efectele impredictibile ale inflaţiei vor continua să guverneze deciziile de business, mare parte din planurile de investiţii urmând să fie amânate.

“Neîncrederea se simte în modul în care se derulează mai nou afacerile. Creditul furnizor s-a restrâns tot mai mult, plăţile se fac tot mai greu. Oamenii îşi privesc cu tot mai multă reticenţă furnizorii, partenerii, de teamă că aceştia ar putea intra în blocaj, le-ar putea crea probleme. Aşa s-a ajuns ca livrările de bunuri şi servicii să se facă doar cu avansuri tot mai mari, iar blocajul financiar să se acutizeze”, afirmă analiştii.

“Vestea bună, în toată această situaţie instabilă, este că mare parte dintre firmele româneşti au învăţat lecţia pandemiei, şi-au restructurat afacerile şi întâmpină 2022 cu planuri mai bine calibrate pe realitatea economică”, a mai arătat Adrian Negrescu.