Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

ARGUMENTE pentru exceptarea personalului didactic auxiliar şi nedidactic din unităţile şi instituţiile din învăţământul preuniversitar de la şomaj tehnic

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

ARGUMENTE pentru exceptarea personalului didactic auxiliar şi nedidactic din unităţile şi instituţiile din învăţământul preuniversitar, din inspectoratele şcolare, din bibliotecile centrale universitare, precum şi din învăţământul universitar, de la măsura trecerii în şomaj tehnic

 

I. PRINCIPII DE BAZĂ ŞI RECOMANDĂRI ale organismelor internaţionale:

INTERNAŢIONALA EDUCAŢIEI

În data de 27 martie 2020, Internaţionala Educaţiei a publicat un set de PRINCIPII DIRECTOARE privind Pandemia COVID-19, menite să ghideze răspunsurile/reacţiile organizaţiilor sindicale din educaţie, ale guvernelor şi partenerilor acestora.

Conform Internaţionalei Educaţiei:
„Guvernele din întreaga lume trebuie să adopte măsuri rapide, coerente şi corecte pentru a ţine pandemia sub control şi pentru a-i minimaliza efectele asupra sănătăţii şi mijloacelor de subzistenţă ale societăţii, precum şi asupra dreptului copiilor, tinerilor şi adulţilor la o educaţie de calitate. În sectorul educaţiei, măsurile eficace împotriva COVID-19 trebuie să ţină cont de interesul elevilor/studenţilor, al personalului didactic şi nedidactic din educaţie. Este de asemenea esenţială implicarea organizaţiilor sindicale din educaţie în elaborarea şi implementarea măsurilor de izolare şi de recuperare.”
„1. Păstrarea sănătăţii, securităţii şi bunăstării elevilor/studenţilor şi personalului didactic şi nedidactic (evidenţiat în documente distinct de cadrele didactice ca education support personnel sau personnels de soutien à l’éducation – n.tr.) trebuie să fie prioritatea numărul unu.”
„9. Atât pe perioada crizei, cât şi ulterior pandemiei, salariile, contractele individuale de muncă (indiferent de tipul şi durata acestora) şi condiţiile de muncă ale personalului didactic şi nedidactic trebuie protejate în mod obligatoriu la toate nivelurile de învăţământ.”
„12. Trauma asociată cu COVID-19 poate fi devastatoare pentru elevi/studenţi şi personalul didactic, unii dintre aceştia putând să-şi fi pierdut pe cineva apropiat sau un coleg. În consecinţă, guvernele trebuie să se asigure că toţi elevii/studenţii şi tot personalul didactic şi nedidactic afectat beneficiază de susţinere psihologică şi socială, inclusiv de servicii de consiliere, pentru a ca aceştia să-şi păstreze starea de bine şi sănătatea mintală.”

ECHIPA SPECIALĂ INTERNAŢIONALĂ PRIVIND CADRELE DIDACTICE PENTRU EDUCAŢIA 2030 (International Task Force on Teachers for Education 2030) – o reţea globală formată din 143 de membri [respectiv: 91 de guverne cu reprezentanţi desemnaţi (inclusiv Austria, Bulgaria, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Norvegia, Slovenia şi Spania), şi peste 50 de organizaţii internaţionale şi regionale (inclusiv organizaţii ale Naţiunilor Unite, ale societăţii civile, ale cadrelor didactice şi fundaţii)], care acţionează pentru promovarea cadrelor didactice şi a problemelor educaţionale şi al cărei Secretariat este găzduit de UNESCO la sediul său din Paris.

În aceeaşi dată de 27 martie 2020, Echipa Specială Internaţională a lansat un APEL către toate guvernele şi către toţi furnizorii de educaţie – publici şi privaţi – să recunoască rolul esenţial pe care îl au cadrele didactice, atât pentru reacţia la criza generată de COVID-19, cât şi pentru revenirea de după aceasta, solicitându-le chiar la primul punct:

„1. Să menţină locurile de muncă şi salariile. Criza COVID-19 pune o presiune suplimentară pe bugetele publice, iar guvernele se străduiesc să ajute sistemele de sănătate publice să salveze vieţi. În acelaşi timp, recesiunea economică globală afectează în mod negativ afacerile şi familiile. În numeroase state, cadrele didactice titulare, suplinitorii şi personalul de susţinere din educaţie riscă să îşi vadă contractele întrerupte şi mijloacele de subzistenţă dispărând. (…) Această criză nu poate servi ca pretext pentru a scădea normele şi standardele şi nici pentru încălcarea dreptului la muncă. Guvernele şi toţi furnizorii de educaţie publici şi privaţi trebuie să conlucreze pentru a păstra personalul din sistemul educaţional – didactic şi nedidactic – şi pentru a le asigura salariile şi beneficiile. Resursa umană este esenţială pentru revigorarea rapidă şi eficientă a sistemului, odată ce şcolile se vor redeschide.”

Deci, statele europene membre ale Echipei Speciale Internaţionale, majoritatea fiind şi membre ale Uniunii Europene afirmă şi acţionează pentru păstrarea/menţinerea la acelaşi nivel a salariilor întregului personal din educaţie – indiferent că sunt cadre didactice sau personal „de susţinere” (în cazul României – personal didactic auxiliar şi nedidactic). Acelaşi lucru se întâmplă şi în Marea Britanie, unde nu se pune sub nicio formă problema afectării salariilor personalului nedidactic din educaţie.

Apreciem că România trebuie să procedeze în mod similar şi să dea curs solicitărilor organismelor internaţionale, nediminuând salariile personalului din educaţie.

II. CONSIDERENTE DE FAPT PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

De ce trebuie exceptat personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic de la măsura intrării în şomaj tehnic?

Continuitatea procesului de învăţământ (la distanţă) pe perioada suspendării cursurilor depinde, în primul rând de cadrele didactice. Însă, în afară de învăţarea on-line, în care sunt implicaţi şi salariaţi care fac parte din categoria personalului didactic auxiliar, în unităţile de învăţământ se desfăşoară o multitudine de alte activităţi obligatorii, care nu pot fi întrerupte. Iar pentru reluarea cursurilor în bune condiţii, adică în spaţii pentru educaţie sigure şi curate (conform recomandărilor internaţionale şi regulilor impuse de Direcţiile de Sănătate Publică), este imperios necesar ca personalul nedidactic din unitaţile de învăţământ să se implice activ şi fără întrerupere în activităţi obligatorii care trebuie demarate în spaţiile destinate procesului instructiv-educativ.

În cele ce urmează, vom prezenta o serie de aspecte vizând activitatea personalului didactic auxiliar şi nedidactic, ca argumente care demonstrează de ce aceşti salariaţi trebuie exceptaţi de la măsura şomajului tehnic:

1. Administratorul financiar
Conform atribuţiilor pe care le are în fişa postului, acesta realizează raportările lunare care se efectuează către instituţiile administraţiei publice centrale şi locale (primărie, inspectorat şcolar, ANAF etc.), precum şi plăţile, astfel:

– în perioada 01- 03 ale fiecărei luni se fac raportările către Primărie – plăţi restante, componenţa soldului, furnizori neachitaţi pentru luna anterioară, raportări care se pot întocmi doar după ce se contabilizează toate facturile furnizorilor intrate în unitate în luna de raportare şi se verifică balanţa;
– până în data de 04 a lunii se întocmeşte Situaţia plăţilor pentru bugetul de stat şi se depune la registratura Trezoreriei;
– până în data de 05/06 ale fiecărei luni se fac raportările către ANAF în platforma FOREXEBUG “SITUAŢIA PLĂŢILOR RESTANTE” – Formularul F1118 – pentru finanţarea de la bugetul local şi pentru finanţarea de la Bugetul de stat (care, de multe ori, funcţionează mai mult noaptea); nedepunerea acestui formular generează blocarea conturilor unităţii;
– în perioada 06-08 a lunii se încarcă Cererea de deschidere credite pentru Cheltuielile de personal cu finanţare din bugetul de stat (după validarea Statului de plată) şi a Fondului de Handicap în platforma Finantare.org a inspectoratului şcolar;
– până în data de 07 a lunii se transmite inspectoratului şcolar Necesarul pentru Transport Elevi, Burse profesionale şi Bani de liceu, care de asemenea se încarcă în platforma Finantare.org;
– în perioada 05-10 a lunii se operează în Control Angajamente Bugetare de pe platforma ANAF deschiderea pentru plata salariilor, a fondului de handicap, a burselor profesionale şi a sumelor din programul Bani de liceu; dacă nu se face această operaţie, nu se pot întocmi ordinele de plată şi nu se validează în programul de plată al Trezoreriei; tot în această perioadă se verifică Bugetul de Cheltuieli şi se solicită la inspectoratul şcolar acordul pentru modificarea sumelor între articole bugetare (dacă este cazul);
– până în data de 08 ale fiecărei luni, se raportează Monitorizarea cheltuielilor de personal pentru toate formele de finanţare existente în unitatea de învăţământ;
– în perioada 10-12 a lunii se întocmesc ordinele de plată şi ALOPUL pentru cheltuielile de personal (Angajamente, Propunere şi Ordonanţarea plăţilor), apoi se depun la ghişeul Trezoreriei cu o zi înaintea datei plăţilor;
– în ziua următoare decontării salariilor, se efectuează descărcările de carduri ale personalului, trebuie verificată existenţa sumelor în conturile băncilor comerciale şi abia apoi se efectuează descărcarea de carduri pe conturile personalului (în cazul existenţei convenţiilor cu mai multe bănci, aceste operaţiuni pot dura de multe ori şi după ora 16.00).
– în perioada 09-11 a lunii se întocmeşte Situaţia financiară lunară pentru finanţarea din alocaţii bugetare buget local, venituri proprii, buget de stat şi se depun în format letric (acum scanat) şi electronic la ordonatorii de credite superiori;
– după plata cheltuielilor de personal, se descarcă din platforma FOREXEBUG extrasele de cont şi se verifică situaţia decontării ordinelor de plată de către Trezorerie;
– în perioada 14-31 a lunii se contabilizeză facturile de utilităţi, servicii şi achiziţii de bunuri, se întocmesc ALOPUL şi ordinele de plată, se operează în Platforma FOREXEBUG pentru Control Angajamente Bugetare, apoi se prezintă ordinele de plată spre decontare la Trezorerie (dacă există sume disponibile în conturile de venituri ale ordonatorului ierarhic superior, acestea vor fi decontate; în caz contrar, se pot „plimba” ordinele de plată şi de 10 ori);
– până în data de 20 a lunii, se încarcă situaţiile financiare pentru Finanţarea din Buget de Stat şi Buget local, venituri proprii, fonduri externe în Platforma FOREXEBUG (situaţii lunare şi trimestriale);
– în perioada 21-23 a lunii se încarcă în platforma Finantare.org propunerea de deschidere credite pentru Cheltuielile de personal, Burse profesionale, Bani de liceu, Fondul pentru persoanele cu handicap neîncadrate; tot în această perioadă se transmite şi necesarul de credite către primărie, pentru sumele provenite din finanţarea bugetului local, precum şi din finanţarea din venituri proprii şi subvenţii;
– până în data de 24 a lunii se completează link-ul pentru concedii medicale şi se depun concediile medicale pentru recuperarea sumelor la Casa de Sănătate, depunându-se şi formulare rectificative în FOREXEBUG, dacă este cazul;
– până în data de 25 a lunii se întocmesc declaraţiile care trebuie transmise către ANAF de către toţi operatorii economici – D112 (unităţile de învăţământ nefiind excluse);
– în perioada 28-31 a lunii se întocmesc Cererea de deschidere de Credite şi Nota justificativă pentru finanţarea din alocaţii bugetare şi venituri proprii pentru vizare de către ordonatorul principal de credite; cererea de deschidere credite pentru luna următoare după aprobarea ordonatorului ierarhic superior se depune la Trezorerie pentru operarea dechiderii.

De asemenea, administratorii finaciari trebuie să mai îndeplinească următoarele atribuţii:
– în unităţile de învăţământ preuniversitar de nivel preşcolar: întocmirea adeverinţelor de sănătate, de venit, de vechime în muncă şi în învăţământ pentru salariaţi; întocmirea şi transmiterea cererii de finanţare pentru beneficiarii drepturilor cu CES către Consiliul Local; întocmirea situaţiilor de la Administraţia şcolilor; efectuarea achiziţiilor pe platforma SICAP, cu toate implicaţiile ulterioare;
– elaborează statele de plată pentru burse (inclusiv bursele pentru Republica Moldova), pentru naveta personalului didactic etc.;
– întocmesc şi raportează formularele F1115, F1102, F1114, F1122, F1123, F1125, F1133, F1115 etc.;
– elaborează situaţiile solicitate, potrivit competenţelor şi face parte din diverse comisii, la nivelul unităţii (inclusiv Euro 200, cu activitate în perioada următoare, potrivit H.G. nr. 225/2020.
Precizăm şi faptul că în unităţile de învăţământ preuniversitar unde nu există normat post de secretar, este practic imposibil ca administratorul financiar să intre în şomaj tehnic deoarece nu există un alt angajat care să poată prelua şi să execute toate atribuţiile (sarcinile) îndeplinite de acesta pe o perioadă de 15 zile. Asta presupune că un alt angajat trebuie să deţină cunoştinţele necesare în domeniile în care activează multifuncţional, să ateste nivelul studiilor superioare din domeniul financiar-contabil sau juridic, care să fie instruit cu privire la utilizarea diferitelor platforme (EDUSAL, REVISAL, Finantare.org, Forexebug, E-guvernare, SIIIR etc.) şi să deţină drept de semnatură electronică pentru depunerea la termenele prevăzute de lege a tuturor declaraţiilor fiscale obligatorii şi nu în ultimul rând să îndeplinească toate condiţiile necesare pentru acordarea vizei de CFP. În realitate nu există un alt angajat care poate prelua aceste atribuţii.

De subliniat faptul că, în situaţia în care administratorii financiari/contabilii inspectoratelor şcolare vor fi în şomaj tehnic, nu vor mai putea întocmi majoritatea actelor de mai sus, deoarece nu au voie să semneze nimic pe perioada şomajului tehnic, neputând fi folosită nici semnătura electronică.

Evident, pentru realizarea raportărilor şi pentru efectuarea operaţiunilor enumerate anterior este necesară implicarea mai multor servicii ale unităţii de învăţământ, nu doar compartimentul financiar-contabil – în special a Secretariatului unităţii – despre care vom face vorbire la punctul următor.
În plus, înţelegem că în unele unităţi de învăţământ sunt în derulare controale ale Curţii de Conturi, ceea ce presupune prezenţa administratorului financiar şi a secretarului în unitate.

2. Secretarul-şef/Secretarul, mai ales acolo unde este post unic:
– întocmeşte pontajele personalului din unitate pe baza cărora s-au lucrat statele de personal şi statele de plată a salariilor;
– desfăşoară activitate în cadrul comisiei de la nivelul unităţii constituite pentru implementarea programului Euro 200;
– elaborează statele de plată pentru: salarii (prin programul EDUSAL), burse, concedii medicale şi de odihnă, reţineri din salarii (CAR, titluri executorii);
– întocmeşte documentaţia pentru programul Bani de liceu;
– pregăteşte bazele de date pentru elevii care vor susţine Evaluarea Naţională, respectiv Bacalaureat, prin verificarea dosarelor personale ale elevilor şi a mediilor generale;
– întocmeşte foile matricole pentru elevii absolvenţi;
– realizează, dacă este cazul, modificările în dosarele de personal, să elaboreze documentaţia aferentă (acte adiţionale, decizii de suspendare etc.), să opereze modificările în REVISAL şi să le transmită inspectoratului teritorial de muncă;
– rezolvă toate situaţiile solicitate de diferitele instituţii (inspectorat, minister etc.);
– se ocupă de corespondenţa unităţii de învăţământ – nu doar din punct de vedere al înregistrării documentelor şi repartizării acesteia pe compartimente, ci şi al elaborării documentelor (adrese, răspunsuri etc.), conform competenţelor;
– actualizează datele din SIIIR, când este cazul;
– elaborează statul de plată lunar pentru indemnizaţia de hrană a elevilor cu CES;
– participă, conform competenţelor, la înscrierea preşcolarilor/elevilor, în măsura în care se reiau procedurile;
– eliberează diferite tipuri de adeverinţe pentru actualii/foştii elevi/preşcolari sau salariaţi, de exemplu: pentru cei care se pensionează începând cu data de 01.09.2020 (cu verificarea arhivei pentru întreaga perioadă de activitate a persoanelor în cauză), pentru eventuale situaţii privind împrumuturi bancare, pentru medici de familie;
– corespondează şi consiliază părinţii elevilor pentru înscrierea la clasa pregătitoare în anul şcolar 2020-2021;
– redactează hotărârile Consiliului de Administraţie şi deciziile emise în baza acestora;
– întocmeşte baza de date pentru eliberarea actelor de studii şi să pregătească baza de date pentru tipărirea diplomelor, pentru absolvenţii anului şcolar 2019-2020;
– întocmeşte lunar situaţiile privind alocaţiile de stat ale elevilor cu vârsta de peste 18 ani;
– întocmeşte borderourile pentru alimentarea cardurilor la bancă;
– întocmeşte lunar situaţiile privind tichetele sociale pentru preşcolari;
– ţine legătura permanent cu cadrele didactice, elevii şi părinţii în vederea rezolvării problemelor de etapă: eliberarea adeverinţelor pentru alocaţii complementare, elaborarea caracterizărilor pentru ajutoarele sociale şi a documentelor privind copiii în plasament (adeverinţe şi caracterizări psihopedagogice) etc.;
– arhivează documentele în dosare, pe conţinuturi şi pe termene de păstrare.

3. Informaticianul / analistul programator, în această perioadă asigură:
– administrarea platformelor specifice învăţării on-line (inclusiv Google classroom & Google apps, având în vedere recomandarea MEC privind clasa viitorului);
– consilierea cadrelor didactice, din punct de vedere tehnic, în procesul de utilizare a aplicaţiilor şi în procesul de elaborare a materialelor educaţionale;
– creare/administrare conturi platforme on-line (ADMA, Gsuite, Classroom, Webex, Clasa mea de acasă, ZOOM etc) atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru elevi şi părinţi;
– asistenţă acordată cadrelor didactice la crearea şi transmiterea lecţiilor on-line;
– mentenanţa site-ului unităţii de învăţământ care, în această perioadă critică, este una dintre puţinele surse oficiale de informare directă a părinţilor şi elevilor;
– gestionarea şi actualizarea reţelelor de socializare ale unităţii de învăţământ cu informaţii de ultimă oră;
– permanenţă pentru poşta electronică;
– elaborarea unor situaţii solicitate de inspectoratul şcolar sau M.E.C.;
– derularea diverselor programe sociale de la nivelul unităţii (EURO 200, bani de liceu);
– sprijin administratorului financiar şi secretarului în rezolvarea oricărei probleme apărute în aplicaţiile EDUSAL, REVISAL sau pe alte platforme, pentru buna desfăşurare a activităţii unităţii (atât de la distanţă, cât şi prin deplasarea la locul de muncă pentru remedierea problemelor);
– administrarea SIIIR;
– suportul tehnic pentru pregătirea în vederea desfăşurării examenelor naţionale (bacalaureatul şi evaluarea naţională), în institutia de învăţământ;
– verificarea mediilor pe platforma ,,Catalogul on-line”;
– promovarea imaginii unităţii de învăţământ, atât pe site-ul acesteia, cât şi prin crearea de pliante, afişe şi filmuleţe;
– îndeplinirea restului sarcinilor conform fişei postului şi a celor specifice activităţii din comisiile în care este cooptat la nivelul unităţii.

4. Bibliotecarul, a cărui muncă, potrivit reglementărilor în vigoare, este legată de elevi şi cadre didactice (şi nu numai):
– lucrează de acasă la proiectele pe care şi le-a propus în planurile de activitate pentru acest an şcolar şi pe care le va desfăşura după reînceperea cursurilor;
– transmite on-line liste bibliografice pe niveluri de clasă, canale cu poveşti pentru copii sau opere audio/video pentru elevii din clase terminale (evaluare naţională/bacalaureat);
– organizează „plimbări” prin biblioteci virtuale, pentru a face recomandări de carte on-line (aşa-numita „lectură de carantină”);
– înregistrează în programul BIBLIOFIL cărţile primite prin achiziţie de carte şi donaţie de la elevi;
– colaborează cu alţi membri ai Asociaţiei Bibliotecarilor şi îşi furnizează unii altora informaţii utile, pe care le redistribuie în judeţ/municipiul Bucureşti şi pe grupurile unităţilor în care îşi desfăşoară activitatea;
– transmite pe grupurile claselor (whatsapp) accesarea bibliotecii virtuale „WORLD DIGITAL LIBRARY HOME – UNESCO”;
– întocmeşte, în această perioadă, listele cu cărţi pentru premii;
– efectuează inventarul manualelor, casarea manualelor şi a cărţilor, dar şi recondiţionarea acestora;
– răspunde de comenzile de manuale şcolare pentru anul şcolar 2020-2021;
– supervizează şi acţionează pentru igienizarea şi dezinfectarea bibliotecii şi a fondului de carte, în vederea desfăşurării activităţii în condiţii de siguranţă după reluarea cursurilor.

5. Administratorul de patrimoniu:
– coordonează activitatea personalului nedidactic din subordine: paznici, îngrijitori, muncitori, şoferi;
– supraveghează personalul nedidactic în vederea igienizării spaţiilor din unitate în urma dezinfecţiilor efectuate de firmele specializate, cât şi cu materialele primite;
– întocmeşte referate către directorul unităţii în vederea aprobării celor necesare, precum şi contractele de achiziţii;
– efectuează comenzi de manuale;
– operează în SICAP pentru achiziţionarea materialelor de întreţinere, curăţenie, dezinfectanţi, dispensere în baza referatelor aprobate.

6. Personalul nedidactic
– asigură siguranţa şi paza clădirilor (nu toate clădirile sunt dotate cu camere audio-video conectate la poliţia locală) – paznicii (iar acolo unde nu există normate posturi de paznici şi nu există nici firme de pază, această activitate o desfăşoară alte categorii de personal nedidactic);
– realizează dezinfecţia şi igienizarea corespunzătoare a clădirilor (clase, grupuri sanitare, holuri, birouri, laboratoare, cancelarie etc.) şi a terenurilor unităţilor, pentru a primi în condiţii de siguranţă copiii/elevii în momentul reluării cursurilor – îngrijitoarele şi, în unele situaţii, muncitorii de întreţinere;
– realizează reparaţii curente pentru întreţinerea spaţiilor şi igienizarea spaţiilor de învăţământ (prin lucrări de zugrăvit şi vopsitorie) – muncitorii de întreţinere şi îngrijitoarele;
– realizează dezinfecţia şi igienizarea compartimentelor bucătăriei/cantinei/blocului alimentar – bucătăresele şi îngrijitoarele;
– în mediul rural/zone izolate, materialul lemnos achiziţionat este tăiat, stivuit, pregătit pentru iarnă – tot personalul nedidactic.

În grădiniţe, în perioada următoare, se vor desfăşura acţiuni de dezinfectare a fiecarui obiect (jucarii, instrumente de scris, veselă, lenjerie etc.) – operaţiuni care nu se vor putea realiza în condiţiile în care personalul nedidactic va intra in şomaj tehnic.

În cazul liceelor agricole, care au şi câte 50 de hectare de teren, este important să înceapă şi să aibă continuitate lucrările agricole de sezon (arat, semănat etc.); dacă au ferme cu animale, acestora trebuie să li se asigure hrana zilnică necesară.

De asemenea, în cazul liceelor tehnologice cu profil auto (şi nu numai), personalul nedidactic este cel care asigură mentenanţa mijloacelor de transport şi a utilajelor utilizate în procesul de instruire practică.

Majoritatea personalului nedidactic are acum salariul minim brut pe economie, venit care include această categorie de salariaţi în rândul celor săraci, astfel că o diminuare cu 25% a salariilor îi va duce la limita subzistenţei.

În unităţile de învăţământ preuniversitar există personal didactic auxiliar şi nedidactic încadrat cu jumătate de normă sau chiar mai puţin. În situaţia unui şomaj tehnic de 15 zile, aceşti salariaţi vor beneficia de o indemnizaţie de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă, adică 75% din jumătate sau chiar un sfert. Practic, aceste persoane nu vor putea supravieţui cu aceste sume şi aşa foarte mici.

7. Personalul contractual de la nivelul inspectoratelor şcolare

A. Contabilitatea
– pentru a putea realiza obligaţiile de raportare, datele trebuie mai întâi înregistrate în contabilitate, activitate care presupune de asemenea prezenţa la muncă, atât din punct de vedere al asumării înregistrărilor, cât şi din punct de vedere al complexităţii operaţiunilor acesta este şi motivul pentru care legiuitorul a lăsat o marjă de 20 de zile între închiderea lunii şi finalizarea înregistrărilor în contabilitate;

– întocmirea situaţiilor de raportare necesită muncă şi atenţie speciale, având în vedere că responsabilitatea corectitudinii este a contabililor, prin urmare nu se poate realiza „în lipsă”;
– de la începutul până la finalul fiecărei luni, prezenţa contabilului în instituţie este obligatorie, luna fiind presărată cu termene de raportare (a se vedea, în acest sens, atribuţiile detaliate la pct. 1, care sunt îndeplinite, conform competenţelor, în mod corespunzător, la nivel ierarhic superior):
– verifică şi centralizează statele de plată, situaţiile, raportările, solicitările de credite etc. elaborate de unităţile/instituţiile din subordinea inspectoratului şcolar;
– întocmeşte dispoziţiile bugetare de repartizare a creditelor;
– întocmeşte bugetele entităţilor subordonate;
– face plăţile pentru manualele şcolare (care vor veni în a doua jumătate a lunii aprilie);
– deschide credite la început de lună pentru tot judeţul/municipiul Bucureşti (pentru cheltuieli de personal, transport elevi, bursa profesională şi bursa bani de liceu).
– după data de 20 mai a.c. trebuie centralizată şi trimisă la MEC situaţia elevilor beneficiari ai programului Euro 200.

Toate raportările de mai sus trebuie semnate de contabil, fie electronic, fie olograf. Pentru ca semnătura să fie valabilă, contabilul trebuie să fie ”PREZENT”, nu ”ABSENT”. De asemenea, pentru a putea realiza înregistrările în contabilitate, statusul contabililor în cadrul instituţiei trebuie să fie „PREZENT, ÎN ACTIVITATE”, nu Suspendat, în Concediu de Odihnă, în Concediu Medical, sau în orice altă stare care presupune absenţa din instituţie. Fără raportările de mai sus şi fără centralizarea acestora, Ministerul Finanţelor Publice este pus în situaţia de a nu putea realiza tabloul de bord atât de necesar în luarea deciziilor.

B. Personalul IT realizează :
– mentenanţa permanentă a soluţiilor de mail proprii, cu domeniu pesonalizat, astfel încât toată comunicarea electronică MEC – inspectorat – unităţi să se realizeze în condiţii optime;
– mentenanţa, monitorizarea şi protejarea echipamenteleor [de tip Data Center cu mai multe servere şi echipamente active de reţea (firewall-uri, routere, switch-uri cu management, AP-uri), sisteme pentru control acces, supraveghere video, precum şi instalaţii electrice şi electronice] de eventualele atacuri din exterior cu atât mai mult într-o perioadă în care se speculează dacă măsurile de securitate în IT nu sunt menţinute la acelaşi nivel, având în vedere contextul actual.

C. Secretariatul:
– conform adresei MEC 88/2.04.2020, trebuie asigurată continuitate şi la secretariat, în intervalul respectiv primindu-se telefoane de la: părinţi care vin cu copiii din străinătate şi doresc date despre înscrierea în şcolile din România şi despre echivalarea studiilor; persoane care solicită informaţii diverse (evaluare naţională, bacalaureat, titularizare etc.);
– aplică sigiliul instituţiei pe documentele elaborate de compartimentul Financiar-salarizare;
– verifică zilnic întreaga corespondenţă, o înregistrează şi o repartizează compartimentelor competente, trimite răspunsul solicitantului (on-line şi prin curierat);
– operează modificări în REVISAL, dacă este cazul.

III. CONSIDERENTE DE FAPT PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR

Având în vedere Decretul nr. 195 din 16.03.2020, art. 51, alin. (1) – „autorităţile şi instituţiile publice stabilesc măsurile care se impun pentru asigurarea desfăşurării optime a activităţii, cu respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autorităţile cu atribuţii în domeniu”, pe baza O.M. nr. 8725/17.03.2020, a O.M. nr. 8880/07.04.2020 precum şi a altor documente emise de către Ministrerul Educaţiei şi Cercetării pe durata stării de urgenţă, fiind suspendată activitatea didactică directă (interacţiunea „faţă în faţă”) instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, pe baza autonomiei universitare, au utilizat metode didactice alternative de învăţământ.

De asemenea, pe baza autonomiei universitare, cu asumarea răspunderii publice, universităţile au luat decizii în şedinţele Consiliilor de Administraţie, în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.

1. Personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din universităţi

În prezent, activitatea în universităţi se desfăşoară conform calendarului.

Activitatea didactică are loc în sistemul on-line, atât cea de predare a cursurilor, cât şi cea de susţinere a seminariilor, proiectelor şi a marii majorităţi a laboratoarelor.

Activitatea de cercetare şi de inovare continuă în mod normal, existând faze de predare a proiectelor în toată această perioadă. În plus, tot acum, în universităţi şi în institutele de cercetare se concep şi se elaborează propuneri de noi proiecte, care vizează tematica actuală, legată de criza coronavirus.
În paralel, personalul din universităţi şi din institute de cercetare caută soluţii inovative care să vină în sprijinul societăţii, în multe cazuri realizând produse atât de necesare spitalelor şi bolnavilor.

Iată câteva exemple de produse inovative realizate de universităţi:
– mai multe componente şi modele de măşti, viziere, porţi de dezinfecţie, soluţii pentru dezinfectare, soluţii software bazate pe inteligenţă artificială aplicate în procesul de monitorizare a bolnavilor etc.;
– ventilatoare pulmonare;
– diferite tipuri de roboţi destinaţi sprijinirii medicilor şi pacienţilor.
De asemenea, există în derulare o serie de contracte cu mediul socio-economic, în parteneriat cu institute de cercetare, care trebuie implementate conform planului de activităţi.
Tot în această perioadă, în aproape toate universităţile de stat ale României se derulează:
– proiecte europene destinate sprijinirii doctoranzilor şi postdoctoranzilor;
– proiecte care au ca obiectiv realizarea unor infrastructuri moderne de cercetare, finanţate din fonduri europene;
– proiecte europene dezvoltate de universităţi în vederea sprijinirii IMM-urilor;
– diverse proiecte cu parteneri industriali, finanţate fie din fonduri europene, fie de către mediul privat, proiecte care nu pot fi întrerupte, chiar şi în aceste condiţii de criză.

Toatea aceste activităţi beneficiază de suportul personalului didactic auxiliar (administratori financiari şi de patrimoniu, contabili etc.) şi de cel al personalului nedidactic (tehnicieni, laboranţi, muncitori etc.).

Personalul angajat în institutele de cercetare (cercetători, personal auxiliar de cercetare) participă la derularea proiectelor, naţionale şi internaţionale, în parteneriat cu universităţile.

Chiar dacă activitatea didactică se desfăşoară în sistemul on-line, gestionarea activităţilor studenţilor continuă în mod normal. Mai mult, este cunoscut faptul că, izolarea aduce după sine şi o serie de probleme de adaptare, unele dintre ele putând fi foarte grave. Din acest motiv, universităţile asigură o legătură permanentă cu studenţii, organizând totodată şi activităţi online de socializare, pentru a-i ajuta pe studenţi în a depăşi problemele cu care aceştia se confruntă.

Menţionăm câteva tipuri de activităţi desfăşurate de către personalul didactic auxiliar:
– asigurarea permanenţei în universitate în toate compartimentele unde se desfăşoară telemuncă;
– gestionarea platformelor on-line;
– monitorizarea şi îndrumarea activităţilor studenţilor;
– consiliere şi orientare în carieră;
– plasare de forţă de muncă;
– gestionarea relaţiei cu elevii, viitori studenţi;
– pregătirea procesului de admitere la universitate;
– pregătirea şi organizarea activităţilor extracurriculare online;
– pregătirea practicii, care va începe imediat după reluarea activităţii normale;
– suport on-line pentru telemuncă;
– asigurarea comunicării on-line cu cadrele didactice şi studenţii universităţii;
– elaborarea procedurilor pentru asigurarea activităţii pe perioada stării de urgenţă;
– punerea în aplicare a măsurilor din ordonanţele militare care vizează universităţile;
– urmărirea investiţiilor aflate în derulare şi efectuarea recepţiilor la lucrările finalizate;
– întocmirea caietelor de sarcini şi pregătirea lor pentru licitaţii, pentru lucrările care urmează să se efectueze în vacanţa de vară (efectuarea de măsurători, încadrarea în articole de deviz, întocmirea memoriilor şi a fişelor tehnice etc.);
– gestionarea studenţilor străini;
– plata burselor şi a altor drepturi ale studenţilor;
– pregătirea materialelor şi a echipamentelor necesare lucrărilor de laborator, actuale şi viitoare, care se vor recupera într-o perioadă scurtă de timp;
– eliberarea documentelor necesare studenţilor şi cadrelor didactice;
– încheierea contractelor de telemuncă;
– calculul şi plata salariilor personalului din universităţi;
– achiziţia de materiale şi de echipamente necesare funcţionării normale a universităţilor în perioada de criză şi după criză;
– onorarea unor contracte comerciale aflate în derularea (spre exemplu, UPB produce energie iar surplusul de energie electrică este livrat, conform contractelor încheiate). Stoparea livrărilor de energie generează pierderi pentru universitate, ca urmare a neîncasării sumelor prevăzute în buget dar şi ca urmare a penalităţilor foarte mari pe care trebuie să le plătească pentru dezechilibrele create în Sistemul energetic naţional);
– derularea procedurilor de achiziţie demarate şi aflate în diferite faze de adjudecare (transmitere clarificări, evaluare oferte tehnice şi financiare);
– asigurarea mentenanţelor periodice scadente prevăzute de lege la instalaţiile şi la echipamentele universităţilor (centrale temice, puncte termice, instalaţii gaze, staţii şi posturi de transformare, lifturi şi material rulant, instalaţii de climatizare etc.);
– asigurarea producţiei în regie proprie a dezinfectanţilor;
– consiliere psihologică on-line de către centrele de consiliere;
– activităţi de întreţinere şi de gestionare a colecţiilor de plante, cu o intensitate mai mare în perioada de primavară-vară pentru spaţiile exterioare, echivalentul celor din domeniul agricol;
– activităţi de îndrumare pentru realizarea lucrărilor de licenţă, masterat şi doctorat, pentru discipline din domeniul biologie/agricol, care nu pot fi abandonate/reprogramate.

Într-o universitate, activităţile specifice sunt realizate de categorii de angajaţi, grupate şi ierarhizate în structuri şi sunt evidenţiate în ceea ce se numeşte organigrama instituţiei (facultăţi, direcţii generale, direcţii, servicii, birouri etc.). Aceste structuri sunt interconectate şi funcţionează ca un angrenaj complex, orice anomalie în funcţionarea uneia conducând la perturbarea activităţii generale. Activităţile acestor structuri din cadrul organigramei sunt specifice funcţionalităţilor care trebuie îndeplinite. Facultăţile reunesc corpul cadrelor didactice care desfăşoară activitatea de predare (faţă în faţă, on-line, la distanţă), activitatea acestora fiind asistată de către personalul didactic auxiliar. În condiţiile în care, regimul de muncă este diferit de la persoană la persoană, sunt necesare modificări ale dosarului de personal, acte adiţionale, înscrieri în REVISAL. În aceste condiţii, calculul drepturilor salariale devine tot mai laborios, necesitând efort suplimentar, din cauza condiţiilor specifice ale fiecărui angajat dar şi sensibil diferite de situaţia standard. Precizăm că, activitatea financiară este supusă unei presiuni din cauza volumului suplimentar de muncă.

Menţionăm că, un mare număr de universităţi au campusuri de mari dimensiuni, în cămine continuând să locuiască studenţi români şi străini, campusuri care trebuie să fie riguros gestionate. Intrarea în şomaj tehnic a personalului nedidactic ar însemna închiderea tuturor căminelor, fapt care ar duce la decazarea automată a tuturor studenţilor, o parte dintre aceştia pierzându-şi locurile de muncă.

Printre activităţile care se desfăşoară fără întrerupere în campusuri pot fi menţionate:
– întreţinerea instalaţiilor şi a echipamentelor din spaţiile de învăţământ şi de cazare;
– efectuarea unor lucrări de igienizare şi de curăţenie în spaţiile de învăţământ şi în cămine;
– mentenanţa echipamentelor esenţiale pentru bunul mers al activităţii didactice -servere, soft-uri şi echipamente IT;
– realizarea unor lucrări de reabilitare în spaţiile de învăţământ şi de cazare.

De asemenea, ca urmare a posibilităţii create prin ordinul MEN nr. 4020/07.04.2020 de evaluare a studenţilor în sistemul on-line, universităţile, prin intermediul serviciului IT şi al secretariatelor pregătesc infrastructura pentru finalizarea on-line a anului universitar.

De aceea, considerăm că, activitatea personalului didactic auxiliar şi a celui nedidactic este indisolubil legată de activitatea didactică şi de cea de cercetare, motiv pentru care, susţinem că nu se impune trecerea în şomaj tehnic a acestor salariaţi.

Fiecare universitate ar trebui să aibă posibilitatea ca, după o analiză temeinică, să decidă care este soluţia cea mai bună pentru personalul didactic auxiliar şi pentru cel nedidactic.

Opinia noastră este că, personalul nedidactic, în mare parte alcătuit din femei de serviciu, portari şi muncitori etc., nu poate intra în şomaj tehnic. Paza şi protecţia, asigurarea unor condiţii de siguranţă şi de sănătate în acestă perioadă sunt vitale. Peste o perioadă scurtă se întorc studenţii şi cadrele didactice în instituţiile de învăţământ. Spaţiile trebuie să fie pregătite! Vorbim, în primul rând, de siguranţa şi de sănătatea copiilor, dar şi a noastră, a întregului personal din educaţie.

Prin urmare, cu excepţia cazurilor de concedii de odihnă, medicale şi pentru îngrijirea copiilor, toţi angajaţii îşi desfăşoară activitatea în continuare în universităţi sau prin telemuncă.

O particularitate o au şi universităţile agronomice, care au ferme şi staţiuni agricole, care îşi desfăşoară normal activitatea (efectuează lucrările agricole, cresc animale, prelucrează şi vând producţia etc.). De asemenea, personalul de specialitate din direcţia administrativă (aprovizionare, achiziţii, contabilitate etc.) care asigură suportul acestor activităţi îşi desfăşoară activitatea în mod normal.

În plus, fiecare universitate are specificul ei, are problemele ei particulare. La Politehnica din Iaşi, de exemplu, există un corp propriu de pază, universitatea având foarte multe active, atât în campusul academic, cât şi în cel studenţesc. Corpul de pază (în jur de 200 de oameni) este dimensionat la minimum iar dacă vor fi obligaţi să trimită jumătate din corpul de pază în şomaj tehnic, vor fi nevoiţi să organizeze patrule formate din cadre didactice pentru paza obiectivelor, mai ales acum când, oraşul Iaşi devine mai nesigur pe zi ce trece.

Susţinem că, în universităţi, Consiliul de Administraţie, în baza autonomiei universitare, poate să decidă cine trebuie să intre în concediu de odihnă, în compensare din zilele libere pe care le are de luat sau în alte forme legale de întrerupere a activităţii.

2. Personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din BCU-uri şi din bibliotecile universităţilor

Toate funcţiile didactice auxiliare din BCU-uri şi din bibliotecile universităţilor îşi au specificitatea lor iar în această perioadă au continuat activitatea, o parte a acestora prin sistemul telemuncă.

Această categorie de personal constituie un sistem suport pentru studenţii şi pentru cercetătorii din toate domeniile de activitate, din ţară şi din străinătate, profilul bibliotecilor de acest tip fiind unul enciclopedic (interogări baze de date, cărţi electronice, referinţe bibliografice, bibliografii, descrieri analitice din publicaţii periodice, scanări). La toate acestea se mai adaugă îmbunătăţirea catalogului on-line, prin prelucrarea bazelor de date (publicaţii româneşti şi străine, carte curentă, carte veche, periodice). Să nu uităm că, activitatea de educaţie, de instruire şi de formare a studenţilor îşi are startul în bibliotecile centrale universitare şi în cele ale universităţilor.

Personalul din bibliotecile universitare, pe lângă activitatea de bază, cea de susţinere a studenţilor şi profesorilor în procesul didactic, actualizează documentele de lucru în biblioteci: realizează Registrul de inventar în format electronic, refac registrele topografice, completează baza de date cu publicaţii mai vechi de 1980, verifică şi sincronizează registrele de evidenţă din filiale cu existentul la raft, cu punerea în evidenţă a structurii numerice, valorice şi pe domenii a colecţiilor bibliotecii.

Personalul nedidactic din BCU-uri este redus ca număr iar trecerea în şomaj tehnic a acestuia ar crea mari probleme de funcţionare şi de menţinere sub control tehnic a bibliotecii, în ansamblul ei. Funcţiile nedidactice sunt, în majoritatea lor, funcţii unice (fochist, electrician, instalator etc.), care trebuie să asigure permanenţa în instituţie, precum şi lucrările de întreţinere şi de reparaţii din biblioteci.

Pentru toate considerentele de mai sus, personalul didactic auxiliar şi cel nedidactic nu pot face obiectul şomajului tehnic în perioada următoare, deoarece aceştia îşi vor continua activitatea şi pe perioada întreruperii cursurilor, pentru ca unităţile/ instituţiile de învăţământ să funcţioneze şi pentru ca preşcolarii, elevii, studenţii şi cadrele didactice să beneficieze de condiţii optime şi de siguranţă, odată cu reluarea cursurilor.

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns