Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

Armele Sibiului Medieval vin la Castelul din Carei

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
decapitarea lui sachs von harteneck 1703
decapitarea lui sachs von harteneck 1703

Muzeul Brukenthal din Sibiu deţine cea mai mare colecţie de arme medievale din România, situaţie fericită ce se datorează moştenirii primite de la Primăria Sibiului, una dintre cele mai vechi instituţii publice din ţară, instituţie ce a păstrat cu o lăudabilă rigurozitate patrimoniul public. Printre numeroasele arme unele au o istorie aparte, aşa cum este spada călăului ce ducea la îndeplinire sentinţele capitale din Piaţa Mare a Sibiului.

Unde erau arestaţi sibienii din secolele trecute? Care sunt locurile sumbre ale cetăţii? Mai sunt ele în picioare sau suntem nevoiţi a ne apleca spre arheologie pentru a le identifica. Ei bine, spre norocul iubitorului de Sibiu, multe din fostele închisori sunt încă în picioare. Mai mult, majoritatea au devenit spaţii publice prin care zilnic trec sute de sibieni.

În primele secole, am putea presupune, ca un soi de arest era în incinta zonei fortificate din jurul bisericii parohiale, aşa cum aflăm din nenumăratele poveşti despre soţii sau hoţii închişi în jurul bisericilor din satele săseşti. Cazurile mai grave, mai importante probabil erau transferate către localitatea care avea jurisdicţia asupra pământului.

În momentul în care Sibiul a devenit sediu de judecată s-a pus, evident, problema amenajării unui arest sau poate chiar a unei închisori, aşa cum o ştim din toate povestirile medievale din Europa. Sala de tortură, carceră, catacombe, etc…..Localizarea cea mai cunoscută a acesteia este subteranul Casei Altemberger sediul primăriei oraşului. Unde a fost închisoarea oraşului până când s-a construit această clădire, rămâne un mister. Probabil că fiecare sediu al Primăriei avea şi un spaţiu de încarcerare.

În Casa Altemberger (actualul Muzeu de Istorie) au fost arestaţi toţi sibienii trimişi în judecată,vreme de câteva sute de ani, fie că era vorba de vrăjitoare sau de eroi, cum a fost comitele Harteneck . Un spaţiu mai puţin convenţional – în Piaţa Mare a oraşului.

Scena predilectă a ducerii la îndeplinire a sentinţelor date de curtea sibiană a fost Piaţa Mare. Astfel o serie de clădiri ce sunt şi astăzi în picioare au fost, de-a lungul vremii, martori ale unor scene teribile de execuţii. Piaţa Mare a Sibiului a reprezentat cel mai important spaţiu social al oraşului, fiind aşa cum meţionam anterior spaţiul unde se adunau cetăţenii la ocazii festive – procesiuni ale breslelor sau procesiuni religioase, serbări desfăşurate la instalarea comiţilor sau juzilor regali, dar….mai ales înfiorătoarele execuţii prin decapitare, ardere pe rug sau spânzurare. O astfel de execuţie s-a păstrat pe un desen din secolul XVIII-lea, cauzată de faptul că cel executat a fost un personaj foarte important al vremii, comitele sas Sachs von Harteneck, a cărui sentinţă a fost dusă la îndeplinire în anul 1703. Sachs von Harteneck a reprezentat una din cele mai importante personaje ale comunităţii săseşti de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul celui de-al XVIII-lea. Acesta ca lider al saşilor se va implica profund în politica Principatului Transilvania. A fost primar al Sibiului între 1695 şi 1700, fiind numit apoi comite al saşilor. În acelaşi timp va ocupa şi funcţia de jude regal. A fost principalul strateg sas al acestei perioade în disputele cu nobilimea ardeleană. În Dieta Transilvaniei din 1702 va susţine reducerea taxelor plătite de naţiunea germană şi taxarea, în schimb, a proprietăţilor nobiliare, susţinând permanent idea anulării egalităţii sarcinilor între naţiunile politice recunoscute. Va obţine astfel o serie de beneficii pentru saşi dar în acelaşi timp va încerca să reformeze societatea din care provenea. Prin poziţiile sale reformatoare şi-a făcut numeroşi duşmani. Intriga acestora îi vor aduce judecarea sa şi apoi condamnarea la moarte, fiind decapitat în anul 1703, chiar în Piaţa Mare a Sibiului. Memoria sa însă a fost păstrată în rândul naţiunii pentru care a luptat, devenind unul dintre cei mai importanţi eroi ai saşilor. Soarta a făcut ca condamnarea sa nedreaptă să determine ca execuţia sa în Piaţa Mare a oraşului să devină ultima decapitare din Sibiu, spada care a fost folosită la acest eveniment fiind păstrată în expoziţia aflată la Muzeului de Istorie „Casa Altemberger” a Muzeului Naţional Brukenthal.

Revenind la Piaţa Mare, în colţul estic al acesteia se înălţa Stâlpul Infamiei – Prangerul- din care se ridica statuia lui Roland, faimosul cavaler medieval strateg al lui Carol cel Mare- simbol al dreptăţii în lumea germană şi semn al jurisdicţiei criminalistice pe care oraşul avea dreptul să o exercite. Ceva mai la nord se înălţa spânzurătoarea destinată în special hoţilor. Între acestea două era amplasat eşafodul „dedicat” celor condamnaţi pentru omucidere sau delicte împotriva bunelor moravuri. Tot aici se ridica rugul pe care erau arse „vrăjitoarele” supuse anterior faimoasei „probe” a apei. Astfel cele suspectate de vrajitorie erau aruncare într-un lac aflat în apropierea zidurilor cetăţii. Cele care nu se înecau erau considerate „vrajitoare” şi ca atare arse pe rug în Piaţa Mare

În anuarul lui Martin Hochmeister din 1790 era menţionată închisoarea oraşului în strada Turnului numărul 17, unde astăzi este pensiunea Vicenza. Aceea era închisoarea imperială, probabil funcţionând concomitent şi cu alte locaţii din oraş, ce aveau rol de închisori ale comunităţii. Această închisoare a funcţionat până în 1908 când s-a finalizat construcţia Palatului de Justiţie care cuprindea în complexul său şi o închisoare, amenajată la parametrii începutului de secol al XX-lea (aşa cum sunt cele de la Aiud sau Sighet). Această locaţie va funcţiona pentru o lungă perioadă. În aceeaşi perioadă, o altă închisoare era localizată în subsolul Curţii de Fier, o clădire aflată în colţul de SE al Pieţei Mari, unde astăzi este restaurantul Crama Sibiană. La lucrările de restaurare a spaţiului, arheologii şi arhitecţii au scos la iveală inclusiv inscripţiile realizate cu fumul de ceară de către cei arestaţi vreme de două secole. Închisoarea a încetat a mai funcţiona în anii `50 ai secolului trecut.

Toate cele prezentate nu sunt decât un preambul pentru cititorul de rând să viziteze expoziţia de armament medieval şi modern ce va fi deschisă în Castelul Károly de la Carei începând cu 4 aprilie.

Dr. Anca Niţoi – Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns