Avem prea puţini întreprinzători şi IMM-uri care să aplice pentru fonduri UE

Asculta acest articol

Atragerea fondurilor europene depinde în mare măsură de organizarea şi simplificarea proceselor administrative, dar şi de nivelul de dezvoltare a economiei, iar un alt aspect important este că România are prea puţini întreprinzători şi IMM-uri care să aplice pentru fonduri, susţine Mişu Negriţoiu, chairman ING Bank informează financiarul.ro.

Reprezentantul ING Bank a vorbit, într-un interviu, şi despre noul acord cu FMI, precum şi despre recenta decizie a Băncii Naţionale a României de a reduce dobânda cheie la 4,5% pe an.

Era necesar pentru România să încheie un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional?

Mişu Negriţoiu: Beneficiile unui nou acord cu FMI se referă atât la percepţia de risc a investitorilor asupra României, percepţie care s-a îmbunătăţit substanţial şi se menţine în continuare, cât şi la consolidarea stabilităţii financiare a României în contextul unor potenţiale turbulenţe în mediul extern, dar mai ales în urma unor derapaje de politică internă. Atipic pentru un acord cu FMI, se pune accent pe ajustarea structurală, mai degrabă ca mijloc de presiune pentru organizarea mai eficientă a proceselor de cheltuire eficientă a banului public (sănătate), fluidizarea plăţilor întârziate (arieratele) şi eliminarea pierderilor în sectorul de stat. Acordul este mai mult unul calitativ şi nu cantitativ, iar cele patru miliarde de euro prevăzute, probabil că nu se vor folosi niciodată de către România.

Care este impactul acordului cu FMI asupra economiei României?

Mişu Negriţoiu: Pentru România este important să-şi menţină stabilitatea macroeconomică (deficit bugetar şi de cont curent sub 3%, datorie publică redusă sub 60% din PIB) pentru a continua creşterea economică pe baze solide. Dar creşterea PIB-ului cu 1-2% în ultimii ani nu este suficientă, iar următorii 2 ani cât durează acordul ar trebui să restabilească încrederea operatorilor din piaţă şi a consumatorilor şi să relanseze o creştere mai mare.

Ce impact au avut acordurile cu FMI asupra cursului leului?

Mişu Negriţoiu: Dintre cele trei acorduri Stand-by consecutive începând cu martie 2009, primul acord a fost singurul care a avut un efect pozitiv sensibil asupra monedei locale. Acesta a fost, de altfel, şi singurul care nu a avut caracter preventiv şi a însemnat creşterea rezervelor valutare ale BNR cu circa 13 miliarde euro (peste jumătate din suma primită în tranşele din 2009). Intervenţiile BNR au ajutat leul să menţină o volatilitate mai redusă decât a monedelor regionale în perioada de vârf a crizei financiare globale din 2009. Acordul recent agreat cu partenerii internaţionali este de natură să confere mai multă stabilitate pieţelor şi să reconfirme politicile sănătoase şi prudente. Leul ar fi înregistrat evoluţii negative numai în cazul unor derapaje interne de natură politică sau economică, chiar şi fără un Acord.

Cum apreciaţi decizia de a introduce o cotă redusă de TVA la pâine?

Mişu Negriţoiu: Aceasta este una dintre măsurile populiste cu efect destul de limitat, mai ales că este însoţită şi de alte creşteri de taxe. Pâinea are o pondere de 7% în coşul de consum şi, evident, nu va rezolva problema alimentaţiei populaţiei cu venituri scăzute, dar probabil va reduce evaziunea fiscală la produsele de panificaţie şi poate influenţa chiar scăderea marginală a inflaţiei. De pe urma acestei măsuri cred că cel mai mult beneficiază societăţile comerciale cu activitate în domeniu şi producătorii individuali.

Cum apreciaţi semnalul dat de Banca Naţională prin reducerea dobânzii cheie?

Mişu Negriţoiu: Reducerea ratei cheie la 4,5% reprezintă un semnal pozitiv pentru piaţa creditului, aflat în teritoriul contracţiei. Însă efectele acestei relaxări monetare asupra creditului vor fi probabil limitate şi se vor face simţite cu întârziere, întrucât piaţa creditului suferă şi din cauza situaţiei cererii interne. Ilustrative în acest sens sunt ratele de dobândă pentru creditele noi în moneda locală, care la jumătatea acestui an se află aproape de minimele istorice, în vreme ce creditarea per ansamblu se contractă în termeni anuali (singurul produs care înregistrează un avans este cel al creditului în lei acordat companiilor, însă şi acesta a încetinit în iunieș performanţa acestui produs vine din înlocuirea creditului în valută începând cu luna iunie 2012, pe fondul resurselor limitate de la băncile mamă şi al legăturilor bancare importante cu Grecia, aflată într-o situaţie problematică anul trecut). Pe lângă situaţia cererii interne, care ar putea fi ajutată de o revenire a creditului (cele două putând astfel forma un ciclu virtuos), majoritatea datelor economice recente sunt în favoarea relaxării politicii monetare (chiar şi producţia industrială, care a înregistrat o creştere anuală medie de 7% în primele cinci luni ale anului, arată semne de oboseala – scădere lunară de 10% în luna mai).

Ce poate face România pentru a accelera atragerea banilor de la UE?

Mişu Negriţoiu: Atragerea fondurilor UE depinde în mare măsură de organizarea şi simplificarea proceselor administrative, dar şi de nivelul de dezvoltare a economiei. Avem prea puţini întreprinzători şi IMM-uri care să aplice pentru fonduri, într-o economie dominată de multinaţionale şi într-o ţară sufocată de birocraţi. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)