Asculta acest articolPreședintele PMP, Traian Băsescu, a declarat duminică seară, într-o emisiune televizată, că România nu a obținut nimic la summit-ul NATO desfășurat recent la Varșovia, pentru că nu și-a pregătit proiectele din timp.
Fostul președinte al României Traian Băsescu a menționat că în timp ce țările baltice și Polonia au obținut fiecare câte un batalion tactic de luptă cu câte o mie de soldați NATO, instruiți și pregătiți de luptă la cel mai înalt nivel, care vor completa armatele naționale ale statelor respective, România va avea doar cu o brigadă de antrenament formată din militari români, care oricum existau pe teritoriul țării, dar care acum vor activa sub pavilionul NATO.
Traian Băsescu a concluzionat că președintele Klaus Iohannis ‘a fost degeaba’ la acest summit și a opinat că ‘euforia’ sa este generată de ‘neînțelegerea concluziilor’ acestei importante reuniuni.
‘Klaus Iohannis nu înțelege de ce a fost acolo. Eu îi spun că a fost degeaba (…) România nu a obținut nimic (la acest summit-n.r) decât să-și pună propriile trupe sub steag NATO. Sunt trupe de antrenament, (…) deci nu avem un acord peste capacitatea noastră, (…) dar asta nu înseamnă că suntem mai puțini importanți (…) România putea obține mai mult doar dacă declanșa discuții din 2015, când a declanșat și Polonia, dar noi ne-am trezit anul acesta în martie că vrem și noi ceva, dar era prea târziu deja’, a declarat fostul președinte Traian Băsescu, la RTV.
Potrivit acestuia, summit-ul de la Varșovia a transmis un ‘mesaj mai clar de solidaritate’ a NATO cu Uniunea Europeană, scrie Agerpres.
Băsescu: Summitul NATO a fost cel mai dur summit pe care eu l-am văzut
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat duminică seara că Summitul NATO de la Varșovia a fost cel mai dur pe care l-a văzut, fiind unul ‘preventiv la adresa Rusiei’.
‘Summit-ul NATO a fost cel mai dur summit pe care eu l-am văzut — am participat la cinci, dar cel mai dur și nu amenințător, preventiv la adresa Rusiei: ‘Atenție că sunteți la linia roșie!’. Se lasă și poartă de dialog, dar nu așteptând, ci înarmându-ne. Spre exemplu, pentru Marea Neagră se are în vedere întărirea capacităților aeriene și navale care se vântură prin Marea Neagră. România s-a întors cu poziții globale și aici încercarea de a trage foloase din eșecuri e copilărească. România avea un succes dacă avea o brigadă NATO pe teritoriu și nu o brigadă românească. Dar nu s-a putut, nu s-a putut. Dar tratează lucrurile la nivel global, pentru că Marea Neagră este reconfirmată ca fiind zonă de risc și de instabilitate, ca și Marea Baltică, ca și Marea Mediterană. Deci avem foloase de securitate, dar nu proiecte naționale’, a arătat Băsescu.
El a spus că deciziile luate la Varșovia pot însemna că cele trei state baltice, Lituania, Letonia și Estonia, precum și Polonia ‘sunt într-un risc mai mare decât România’ și că s-a considerat că riscul de invazie este mai mare în acea zonă.
‘Țineți cont că cele trei state baltice sunt majoritar vorbitoare de limbă rusă și că au fost în componența Uniunii Sovietice. Iar Kaliningradul care e ticsit de armament și tehnică militară a Federației Ruse nu e foarte aproape de România, dar e foarte aproape de Polonia și Țările Baltice. Deci riscul mai mare de invazie este pe flancul Nord-Estic, nu pe cel Sud-Estic’, a susținut Traian Băsescu.
Fostul președinte a mai arătat că documentele Summit-ului arată ‘o voință incredibilă’ pentru descurajarea actelor de agresiune din partea Rusiei și că acestea vorbesc în primul rând despre ‘descurajare’ și mai apoi de ‘apărare’.
‘Am participat la cinci summit-uri și nu am văzut atât de frecvent pronunțat și în scris în actele oficiale ale Summit-ului cuvântul ‘descurajare’. Deci politic NATO va fi să descurajeze agresivitatea Federației Ruse oriunde s-ar întâmpla ea și face referire la Marea Baltică, Marea Neagră, Nordul Oceanului Atlantic și Marea Mediterană, zone de risc. Și tot timpul documentul vorbește despre descurajare și pe urmă despre apărare. Descurajare și apărare. Pune accent pe cele trei elemente clasice de descurajare, forțe navale, forțe aeriene, forțe terestre și elementul de boltă, descurajarea nucleară. Iar aici vine și precizează documentul Summit-ului că sistemul antirachetă este complementar sistemului de descurajare nuclear (…) Când ai riscuri de securitate și 1% nu ai dreptul să nu le iei în considerare, să iei maxime măsuri pentru a face și din cel 1% risc să îl duci către zero. Măsurile pe care le ia NATO acum sunt măsuri stricte de descurajare’, a mai afirmat Traian Băsescu.
Fii primul care comentează