Băsescu faţă cu corupţia

Actualul proiect de raport al Comisiei Europene în privinţa justiţiei din România este, după cum era de aşteptat, foarte critic. Se putea presupune că reorganizarea Agenţiei Naţionale de Integritate nu va fi văzută cu ochi buni de executivul european. Cu contribuţia esenţială a Curţii Constituţionale, Parlamentul a izbutit să scoată din cărţi această Agenţie, periculoasă pentru mai toată lumea politică. Ne aducem bine aminte frământările politicienilor, tensiunile create în jurul ANI. Când Curtea Constituţională a contestat articolele esenţiale ale legii după care s-a organizat Agenţia, cea mai mare parte a lumii politice a răsuflat uşurată. Nici în aceste momente, după ce raportul Comisiei Europene va fi validat şi va deveni un instrument oficial al UE, nu credem că se va întâmpla vreo minune şi parlamentarii, cu mic, cu mare, vor cere cu înfrigurare să intre în vigoare cât se poate de urgent vechea lege de organizare a ANI.
Marti, 20 iulie, într-o alocuţiune televizată, şeful statului a citat, pentru a-şi argumenta un punct de vedere mai vechi, din raportul Comisiei Europene: “noua Lege ANI subminează grav eficacitatea procesului de verificare, de sancţionare şi de confiscare a bunurilor nejustificate şi nu este conformă cu angajamentele asumate de România la momentul aderării”, după care a adăugat imediat: “Formularea Comisiei Europene mi se pare extrem de gravă, pe bună dreptate”. Raportul mai sus citat consemnează încă o etapă din aspra luptă a lui Traian Băsescu cu unii politicieni, de-alungul căreia s-au consumat episoade dure printre care demiterea Monicăi Macovei şi suspendarea preşedintelui. Opinia – păstrată până la această oră a majorităţii politicienilor – este că ANI alături de DNA sunt instrumente politice coercitive aflate în mâna preşedintelui, cu acestea şeful statului reprimându-şi adversarii.
“Verificarea averilor, un element fundamental din competentele originale ale ANI, a disp[rut”, ne spune raportul CE, “ANI este acum lipsită de capacitatea pe care o avea anterior de a transmite cazuri de diferenţe semnificative nejustificate între venituri ;i averi către curţi pentru verificare ;i sancţionare”.
Verificarea averilor este cheia problemei, este şi cauza esenţială pentru care reprezentanţii electoratului din legislativ nu vor admite vreodată ca Agenţia Naţională de Integritate să aibă această sarcină. Se pare că sunt mari diferenţe de opinie între legiuitor şi demnitari, legiuitorul doreşte controlul averilor însuşite fără justificare, demnitarul nici gând să admită una ca asta.
Marti, în alocuţiunea sa televizată, şeful statului pornea şi un război, o mică vendetă chiar asupra lui Frunda: “Mă întreb în al cui interes politic s-au luat deciziile privind pensiile judecătorilor, amputarea Legii ANI, amputarea DLAF, care are rolul de verificare a banilor europeni utilizaţi în România”, a zis preşedintele. Textul raportului incrimina activitatea CSM, procedeul acesteia de a pensiona magistratul care era în culpă, anchetat sau arestat pentru corupţie, la fel, deciziile referitoare la pensiile aceloraşi magistraţi. Şeful statului sugera că ar fi la mijloc un complot de sorginte politică, un ansamblu întreg de măsuri de autoapărare care a pus la adăpost demnitari şi magistraţi. După cum pune aici problema Traian Băsescu, suntem îndreptăţiţi să credem că acuză o reţea politică ascunsă constituită în scopuri infracţionale, un sistem care asigură securitate corupţiei.