Băsescu: Responsabilitatea nominalizării procurorilor șefi aparţine ministrului Justiţiei, nu partidelor

Asculta acest articol

Preşedintele Traian Băsescu a făcut joi primele declaraţii publice la Palatul Cotroceni după nominalizarea şefilor de Parchete de către premierul Victor Ponta, în calitate de ministru interimar al Justiţiei. Miercuri, Ponta i-a nominalizat pe Laura Codruţa Kovesi şi Tiberiu Niţu pentru funcţia de şef al DNA şi procuror general al României. Liberalii au ripostat, acuzându-l pe liderul PSD de blat cu şeful statului.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat joi că a stabilit cu premierul Victor Ponta, interimar la Justiţie, ca nominalizările pentru DNA şi Parchetul general să fie făcute potrivit legii pe traseul ministrul propune, CSM avizează, preşedintele numeşte.

“Împreună cu primul ministru am stabilit urmarea acestei proceduri fără nicio abatere. Este responsabilitatea premierului pe cine propune, nu a societăţii civile, partidelor, nici a procurorilor. Nu procurorii decid nominalizările”, a spus şeful statului.

Băsescu a apreciat că formula propusă de Ponta îi oferă garanţia că progresele din justiţiei vor continua.

Cele mai importante declaraţii:

– Pentru a nu avea dubii legislaţie o să dau citire articolului care stabileşte procedura: legea 303/2004.

– 27 de funcţii la Parchetul General, la DNA, DIICOT, care înseamnă şefi direcţie, adjuncţi, şefi de secţie, prim-adjuncti. Se numesc conform legii la propunerea ministrului Justiţiei, cu aviz CSM şi cu numirea de către preşedinte. Împreună cu primul ministru am stabilit urmarea acestei proceduri fără nicio abatere. Este responsabilitatea premierului pe cine propune, nu a societăţii civile, partidelor, nici a procurorilor. Nu procurorii decid nominalizările.

– Nici eu nu am primit nici măcar punctajul la precedenta selecţie. O procedură care ar da impresia unei selecţii pe baza unui concurs ar crea posibilitatea să zică merge prost, dar ei au câştigat concursul. Cine face propunerea şi numirile să-şi asume răspunderea. Să răspundă cum îşi exercită mandatul.

– Pe data de 1 octombrie, i-am transmis o scrisoare doamnei Pivniceru. I-am spus că nu voi numi procurorii care nu au urmat o procedură transparentă. Nu ştia nimeni cum au ieşit din concurs cei doi candidaţi. Am dorit asumarea răspunderii de către ministrul Justiţiei. În partea a doua a scrisorii îi exprimam opţiunea mea pentru asumarea propunerilor de către ministru, în conformitate cu legea 303.

– Pivniceru a ştiut că voi respinge. Motivaţia mea a ţinut cont de punctul de vedere pe care îl formulasem de la 1 octombrie. dacă ai făcut o procedură netransparentă. O procedură ascunsă, în spatele căreie ne putem ascunde în viitor pentru eşec.

– Sunt împotriva ascunderii celui responsabil sub aparenţa unui concurs. Aceasta e motivaţia, nevoia de asumare a răspunderii pentru care i-am cerut ministrului să transmită la CSM propuneri asumate.

– Acum este etapa în care CSM analizează, nimeni nu va interfera în procedura CSM, cum sper ca nimeni să nu aibă pretenţia să interfereze procedurile celorlalte instituţii implicate. Dacă stabilim criterii discriminatorii, nu vom avea succes.

– Speranţa mea este ca acest proces ne va duce la succes. Avem o experienţă, s-au întâmplat lucruri în ultimii 8  ani, când au dobândit sentimentul că nu se amestecă nimeni în dosarele lor.

-Propunerile pe care le-a făcut premierul nu-mi dau niciun motiv că nu va rămâne trendul crescător. Definitivarea desemnării pe cele 21 de funcţii vacante trebuie făcută urgent. Avem, aproape un an de când procurori delegaţi deleagă. Tot sistemul de conducere a Ministerului public este afectat de o instabilitate. Problema e cât mai merge?

– Lipsa unei conduceri stabile pe toate palierele este riscantă şi decredibilizează sistemul în interiorul lui.

– cele ce am stabilit cu ministrul Justiţiei sunt legate şi de o anume strategie. Ideea a fost să încercăm să numim câteva funcţii importante şi să lăsăm celor numiţi posibilitatea să facă propuneri către MJ. Nu înseamnă că dacă e nevoie nu puten declanşa desemnarea tuturor celor 21 de procurori. E o chestiune în care încercăm o colaborare cu CSM.

-Eroarea extraordinară pe care o fac partidele care încearcă să facă presiuni.

– Am dorit pentru a nu risca diminuarea şanselor de succes la nivelul parchetelor- Morar la Parchet, Kovesi la DNA. Nu are nicio legătiră decât cu aprecierea pentru performanţă.

– Nu sunt părerolog, nici comentator.

– Cum traducem cuvântul transparenţă: dacă propunerile erau pentru nişte oameni pe care nu-i cunoştea nimeni am putea spune că nu a fost transparenţă. Aici discutăm despre Codruţ Olaru, cu performanţă. Eu nu am respins pentru incompetenţă ci pentru modul în care s-a spus transsparent, dar a fost netransparent.

-Dacă Ponta scotea de sub birou nişte procurori care nu erau cunoscuţi, atunci puteam discuta despre lipsa de transparenţă.

-Eu discut cu legile României. Ca să inventezi, să adaugi la lege înseamnă un act normativ. A avut curaj Pivniceru să introducă prin ordin o procedură? Partea de specxtacol poate fi organizată în altă parte.

– De ce nu detaşează CSM un procuror general pentru trei ani? Este un conflict. Eu nu spun că acţiunea CSM e ilegală, dar s-ar putea ca legea să fie neconstituţională. Nu acuz de ilegalitate, trebuie să vedem dacă legea e constituţională.