Asculta acest articolAlimentele alcalinizante stimulează eliminarea acidului uric prin urină, în timp ce alimentele acidifiante au efect opus. Fructele și majoritatea legumelor îndeplinesc aceste condiții.
Ce este guta?
Acidul uric se produce în organism ca un subprodus de degradare a purinelor. Purinele sunt conținute în materialul genetic al cromozomilor, prezenți în nucleele celulelor. Purinele și proteinele sunt intim unite, astfel încât alimentele cele mai bogate în proteine (carne, organe) sunt și cele care conțin cel mai mult acid uric. Cum indică și numele, acidul uric se elimină în special prin urină. Există persoane care elimină acid uric în proporții mai mici decât cele obișnuite. Acestea sunt predispuse să aibă acid uric în sânge.
Dacă nivelul de acid uric este mare, se depune la nivelul articulațiilor și astfel se ajunge la gută.
Articulația cea mai afectată de obicei este articulația degetului mare de la picior. Alte articulații afectate sunt călcâiele, degetele de la mâini, încheietura pumnului și chiar lobii urechilor. Atunci când crizele de gută se repetă la aceeași articulație, se poate produce o alterare dureroasă permanentă care deformează această articulație.
În general, o criză de gută afectează numai o articulație, care are aspectul umflat, roșu, tumefiat și este extrem de dureroasă, chiar la o atingere ușoară (supără chiar și greutatea cearceafului).
Durerea poate persista zile sau săptămâni și răspunde bine la tratament, care de obicei se face cu analgezice și colchicină, un alcaloid extras dintr-o plantă toxică, brândușa de toamnă.
Tratamentul crizei de gută constă în creșterea diurezei cu ajutorul ceaiurilor diuretice. În cazul unei crize grave, tratamentul cu colchicină este adecvat, dar va trebui întotdeauna făcut la recomandarea medicului. De asemenea, cataplasmele cu brânză de vaci pe articulația afectată sunt benefice.
Dacă se practică o cură de slăbire, este bine să fie întreruptă, deoarece reducerea greutății comportă o creștere a nivelului de acid uric.
Alimentația persoanelor afectate
Trebuie ținut cont de faptul că acidul uric este o problemă de digestie și de asimilare a alimentelor bogate în purine (prezente în alimente cu conținut proteic ridicat). În general, trebuie redus consumul de carne, pește și ouă și mărit consumul alimentelor bogate în fibre (cereale, fructe și verdețuri).
În categoria alimentelor foarte bogate în acid uric intră în primul rând carnea. Carnea roșie este mai puțin recomandată decât carnea albă și ordinea (crescătoare) în funcție de conținutul de acid uric este< vită, porc (și mezelurile în general), vițel și miel (cea mai mare cantitate de purine se găsește în carnea animalelor tinere). Carnea cu cel mai scăzut conținut de acid uric este cea albă (curcan și pui). O alternativă sănătoasă o reprezintă brânza tofu.
Apoi, ciocolata, bomboanele și pastele sunt foarte bogate în acid uric.
Peștele, fructele de mare (creveți, homari, stridii, raci, crabi), rinichii, ficatul, creierul și pateul de ficat conțin foarte mult acid uric.
În categoria alimentelor cu conținut relativ bogat în acid uric intră băuturile (cafeaua și ceaiul, alcoolul de orice fel), leguminoasele (soia, mazărea, lintea, năutul, fasolea boabe) și alte produse vegetale cum sunt spanacul, ciupercile și sparanghelul.
În categoria alimentelor fără acid uric intră cerealele, mai ales cele integrale și pâinea, supa de ceapă și țelină, lactatele, fructele uscate. De asemenea, alimentele alcalinizante, precum citricele (portocale, grapefruit, lămâie).
Se recomandă de asemenea să se consume numai apă plată, cel puțin 2 litri vara și ceva mai puțin iarna.
Cura cu fructe de sezon
Fructe dulci și aromate, căpșunile sunt un desert delicios, cu proprietăți curative extraordinare. Nu numai că te pot ajuta în curele de detoxifiere, dar reprezintă și o sursă serioasă de vitamine și combat numeroase afecțiuni. “Regelui soare”, Ludovic al 14-lea, îi plăceau atât de mult căpșunile încât le consuma până la indigestie. Celebrul botanist suedez Carl Linnaeus era convins că o cură intensivă cu căpșuni îi vindecase în mod miraculos crizele de gută. Filozoful francez Bernard de Fontenelle, care a trăit o sută de ani (1657-1757), atribuia secretul longevității sale curelor cu căpșuni.
Culoarea căpșunilor este dată de pigmenții vegetali cunoscuți sub numele de antocianidine, care sunt asemănători cu bioflavonoizii. Antocianidinele acționează ca niște antioxidanți puternici, pe lângă efectul lor de reducere a sintezei colesterolului în ficat.
Căpșunile sunt diuretice (cresc producția de urină) și facilitează eliminarea acidului uric prin urină datorită efectului lor alcalinizant. Din acest motiv, căpșunile sunt recomandate în cazuri de gută și artrită urică. Consumul regulat de căpșuni în timpul primăverii și în primele luni ale verii previne sau stopează arterioscleroza și se recomandă tuturor persoanelor care au o circulație deficitară a sângelui în arterele cerebrale sau în cele ale membrelor inferioare.
Căpșunile proaspete ar trebui spălate chiar înainte de a fi consumate. Se combină bine cu mere, suc de portocale, cereale și iaurt. Shake-ul de căpșuni se obține prin mixarea căpșunilor cu suc de portocale, lapte degresat sau băutură de soia. Gemurile și compoturile de căpșuni au două dezavantaje< pierd vitamina C și crește conținutul de zahăr cu aproximativ 50%.
În mod tradițional, se consideră că cireșele sunt fructe dulci, plăcute la gust, dar cu o valoare nutritivă sau alimentară redusă ca importanță.
În realitate au o valoare terapeutică și nutritivă foarte mare, deoarece se găsesc toți nutrienții importanți, mai puțin vitamina B12.
Cireșele au un puternic efect diuretic și antiinflamator prin prezenta acidului salicilic, fiind recomandate în tratarea gutei și reumatismului.
Consumul din abundență de cireșe, în special ca tratament săptămânal, se recomandă și în alte afecțiuni cum sunt< arterioscleroza, autointoxicație cauzată de o alimentație necorespunzătoare, stop cardiac, constipație cronică, cancer.
Cura săptămânală se face astfel< se mănâncă de 2-3 ori pe zi câte o jumătate de kilogram de cireșe, ca singur aliment. Persoanele care au un stomac sensibil pot fierbe cireșele înainte de a le servi. Pentru a obține un efect diuretic mai puternic, se pot bea câteva căni cu ceai preparat din cozi de cireșe.
Fii primul care comentează