Casele judeţene de asigurări de sănătate se transformă în case mutuale

Asculta acest articol

Casele judeţene de asigurări de sănătate se vor transforma în case de asigurări de sănătate regionale.

Acestea se pot reorganiza, la rândul lor, în societăţi mutuale de asigurări de sănătate, pentru a asigura un sistem obligatoriu de asigurări. Vorbim despre una dintre principalele modificări aduse sistemului de asigurări medicale, în proiectul noii Legi a Sănătăţii.

Va interveni şi o modificare structurală, pentru că societăţile mutuale vor putea face şi asigurări facultative, după cum a precizat, la The Money Channel, Cristian Costescu, membru al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaţilor.

Reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate are în vedere desfiinţarea monopolului CNAS, creşterea controlului asiguraţilor asupra fondului de asigurări obligatorii, introducerea competiţiei între asiguratori, stimularea asigurărilor facultative şi redefinirea pachetului de servicii în conformitate cu posibilităţile de plată. Pentru a asigura un sistem obligatoriu de asigurări, propunerea din proiectul noii Legi a Sănătăţii este de a reorganiza casele actuale de asigurări în societăţi mutuale de asigurări.

“Normal că este şi teama celor din Casele Judeţene, care din 42 vor mai rămâne în proiect 12 case regionale, una a Bucureştiului şi restul de 11 pe regiuni. Deci va trebui să fie minimum patru judeţe. Oricum proiectul prevede ca aceste case judeţene să se transforme în societăţi mutuale, care vor trebui să aibă minimum un milion de angajaţi, asiguratori în minimum trei judeţe, minimum 10 % în fiecare judeţ şi 40% dintre asiguraţi să fie reprezentaţi de populaţia rurală,” a declarat la TMCTV Cristian Costescu, membru în Comisia pentru Sănătate din Camera Deputaţilor.

Un alt obiectiv al noii Legi aflată în dezbatere este introducerea competiţiei între asiguratori. Aceştia vor oferi un pachet de servicii mai mult sau mai puţin convenabil şi, în funcţie de costul şi de conţinutul pachetului, asiguraţii vor putea să opteze.

“Este concurenţa de care foarte bine aţi zis, deoarece suntem într-o economie de piaţă şi normal că asiguratorii privaţi vor veni cu servicii şi facilităţi probabil mai multe şi mai ieftine decât aceste societăţi mutuale.”

Aşadar, competiţia între asiguratori ar determina apariţia unui număr mai mare de asigurări facultative, ceea ce ar însemna mai mulţi bani în sistem. Dar ce se va întâmpla cu cei care nu vor să opteze pentru un sistem de asigurări de sănătate public?

“Au varianta asigurării facultative, după cum prevede noul proiect de lege. Dar trebuie neapărat, pentru ca asiguratorul privat să poată deconta asigurările facultative, asiguratul trebuie să aibă şi o asigurare de bază, pachetul de bază trebuie să-l aibă la acelaşi asigurator privat. Poate să opteze atunci doar pentru facultativ, în care o să beneficieze de condiţii de spitalizare mai bune, de accesul la anumiţi profesori, de o a doua opinie medicală, în cazul în care nu este de acord cu diagnosticul pus şi de alte facilităţi pe care le vor prevedea aceste asigurări facultative, care normal că vor costa mai mult decât cei 5,5% care vor fi plătiţi de către angajat şi 5,2% de către angajator.”

Proiectul legii sănătăţii va fi lansat în dezbatere publică şi aprobat de Guvern după ce prevederile actului normativ vor fi prezentate şi instituţiilor financiare internaţionale, a anunţat ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi.

Negocierile dintre autorităţi şi producătorii de medicamente asupra proiectului de modificare a Legii Sănătăţii s-au încheiat, dar nu s-a ajuns la o soluţie. Valoarea actuală a taxei clawback este o problemă care pune pe de o parte piaţa farmaceutică în pericol, dar mai ales viaţa pacienţilor, susţin producătorii de medicamente.

Dezbaterile publice asupra noii legi a sănătăţii au luat sfârşit, însă fără o soluţie comună şi concretă. Cristian Luţan, directorul executiv adjunct al Asociaţiei Române a producătorilor internaţionali de medicamente, a declarat la Money Channel că producătorii sunt nemulţumiţi cu privire la valoarea taxei clawback, de peste 33%. În prezent, statul compensează doar 60% din suma pe care o plătesc oamenii pentru medicamente, faţă de media europeană, de 80%-85%.

O altă problemă ridicată de către producătorii farmaceutici vizează întârzierea cu care statul plăteşte compensaţiile. Cristian Luţan a adăugat că, în România, nivelul de investiţie în sănătatea cetăţeanului este foarte scăzut.