Asculta acest articol
Curtea Constituţională a României (CCR) ar putea să se pronunţe marţi în cazul sesizării Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului.
UPDATE: CCR amână pentru 4 aprilie decizia pe Legea care îi interzice lui Dragnea să facă parte din Guvern
Curtea Constituţională a amânat, marţi, pentru a doua oară, luarea unei decizii privind excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului la Legea 90/2001, care nu îi permite liderului PSD Liviu Dragnea să fie membru al Guvernului din cauza condamnării definitive cu suspendare.
În 7 martie, judecătorii Curţii au amânat pronunţarea unei decizii în acest caz invocând nevoia de aprofundare a cauzei, notează Agerpres.
“Am dat termen pe 21 martie. N-am reuşit să ajungem la o soluţie. Simţim nevoia să aprofundăm mai bine cauza şi să analizăm cea mai bună dintre variante (…), care sunt mai multe. (…) Aprofundarea este pentru a da o soluţie bună. Decât să dăm o soluţie greşită sau pripită, (…) mai bine riscăm critica şi vom cugeta de două ori mai mult pentru a da o soluţie bună. (…) S-au evocat mai multe variante de decizie, într-un fel, în altul… Propria practică (a CCR — n.r.) se va găsi în soluţia finală. Binenţeles că am pornit şi de la practica noastră, şi de la CEDO, şi am avut un material documentar de la foarte multe ţări din Europa cu privire la modul cum reglementează această problemă, am avut şi literatură juridică, de toate”, declara, la acea dată, preşedintele CCR, Valer Dorneanu.
Tot atunci, un consilier juridic al Avocatului Poporului a susţinut că este nevoie de “o privire generală” asupra prevederilor articolului 2 din Legea 90/2001 care arată că “pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 4 alin. (1)”.
Consilierul a reclamat o lipsă de coerenţă legislativă în ceea ce priveşte echilibrul puterilor în stat şi faptul că nu există un cadru legislativ unitar, fiind necesară o concordanţă în ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor publice.
Procurorul de şedinţă a invocat faptul că trebuie să existe un standard minim comun pentru ocuparea unei funcţii publice. El a arătat că există condiţia principală pentru ocuparea unei funcţii publice — lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal — pentru toate cele trei puteri din stat.
Reprezentantul Parchetului a dat exemplul şi altor categorii de profesii din domeniul public, precum medici, dentişti, primari, unde cei condamnaţi definitiv pentru anumite infracţiuni în legătură cu serviciul nu îşi mai pot exercita profesia, multe dintre aceste cazuri fiind deja supuse controlului constituţional.
În 5 ianuarie, Avocatul Poporului a anunţat că a sesizat CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 2 din Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, conform căruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în situaţie de incompatibilitate.
Potrivit AP, “prevederile art. 2 din Legea 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerinţele constituţionale de previzibilitate şi proporţionalitate a legii şi nu permit recunoaşterea dreptului la diferenţă pentru ocuparea, în condiţii de egalitate şi fără restricţii nerezonabile, a unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat”.
În vederea efectuării analizei de neconstituţionalitate, Avocatul Poporului a examinat ansamblul reglementărilor referitoare la condiţiile de ocupare a funcţiilor şi demnităţilor publice din cadrul celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale — legislativă, executivă şi judecătorească.
Fii primul care comentează