Ce cred fermierii sătmăreni despre salariul minim brut de 3.000 de lei în agricultură?

Asculta acest articol

Statisticile naţionale, dar şi cele ale Uniunii Europene – UE, evidenţiază faptul că România este un furnizor important de anumite tipuri de cereale precum grâu, porumb, floarea-soarelui, dar şi de carne, pentru piaţa europeană, dar şi pentru terţe pieţe.

Curios sau nu, până şi în producţia de vinuri nobile de bună şi foarte bună calitate, podgoriile din România sunt cam pe locul 5-6 în Europa, în vreme ce într-un top mondial, vinurile româneşti, în mod expres producţia obţinută ar ocupa locul 16.

Peste 21.000 de hectare de teren sunt cumpărate de străini

Nu este pentru nimeni un secret faptul că, România are peste 14,6 milioane de hectare teren agricol, din care  21.000 de hectare sunt deţinute de străini. Tot din punct de vedere statistic, în România sunt peste 1,5 milioane de ferme, cu suprafeţe inegal distribuite. Unele lucrează sute sau chiar mii de hectare de teren, iar altele au probabil sub 1,5 hectare. Cert este că marea majoritate a suprafeţelor de teren agricol sunt concentrate în societăţi mari, dar numeric puţine, poate 10% din total, dar care deţin 90% din suprafaţa arabilă.

Anumite statistici arată că aproximativ 85% din totalul forței de muncă din agricultură este nesalariată – lucrând pe propriile exploatații agricole de subzistență. Prin contrast, ponderea medie a lucrătorilor nesalariați din sectorul agricol în UE este de 72%, iar în unele state chiar cu mult mai redusă (Spania- 50%, Franța – 63,1%, Germania – 55,8% ).

Peste 25% din populaţie lucrează în agricultură

La nivelul României, peste 25% din populaţie este implicată sub o formă sau alta în activităţi agricole.

Este adevărat că agricultura din ţara noastră, mai ales după ce fermele mari au reuşit să-şi achiziţioneze tehnică performantă, asigură un număr redus de locuri de muncă, care au statut permanent. Adesea se lucrează cu zilieri, sau cu persoane angajate pentru perioade limitate de timp. Plata acestora se face de regulă pe seama negocierilor dintre angajator şi angajat.

Iată că în necunoştinţă de cauză, în lipsa unei informări temeinice, nu de mult, guvernanţii au decis prin lege, ca asemeni domeniului construcţiilor, şi în agricultură să se introducă salariu minim brut de 3.000 de lei. Şi asta în condiţiile în care, un zilier care merge zilnic la muncă, are posibilitatea de a primi minimum 100 de lei, funcţie de tocmeală, două sau trei mese, un pachet de ţigări, una sau mai multe cafele, eventual ceva tărie sau bere. Toate acestea însumate, fac minimum 3.500 de lei net, lunar.

Pentru a afla care pot fi influenţele majorării la 3.000 de lei a salariului minim brut în agricultură, asupra preţurilor alimentelor şi a altor bunuri de consum, am contactat câţiva fermieri care, ne-au asigurat că acest salariu nu poate avea influenţe majore asupra coşului de consum. Angajatorii din agricultură plăteau şi plătesc şi acum, salarii minime în majoritatea lor peste 3.000 de lei brut.

Opinii ale fermierilor

Inginerul Oliviu Buzgău, şef de fermă mixtă vegetal şi zootehnie, în zona Carei-Tăşnad, a ţinut să menţioneze faptul că, la apariţia actului normativ privind salariul minim de 3.000 de lei net în agricultură, angajatorii plăteau mai mult. Nu sunt oameni cu salarii brute mai mici de 3.000 de lei în agricultura judeţului. Până şi un paznic are salariu brut comparativ cu cel din economie. Mecanicii de utilaje au salarii care de regulă depăşesc 1.000 de euro brut. În caz contrar nu ai nicio şansă să-i faci să lucreze. Cererea de meseriaşi a crescut în ultimii ani. Utilajele noi, moderne, reclamă o altă calitate a mecanicului, a celui care le conduce şi le exploatează.

Ing. Vasile Cherecheş, deţinător de exploataţie agricolă în comuna Apa, este convins că angajatorii care au nevoie de forţa de muncă, au grijă de ea. O plătesc inclusiv pentru a o putea fideliza. Este greu de presupus motivul pentru care s-a adoptat o asemenea lege, în condiţiile în care majoritatea salariilor din agricultură, cu anume ierarhizare, sunt cuprinse între 3.500-4.000 de lei, chiar mai mult, în cazurile mecanicilor de utilaje. Până nici zilerii, cărora trebuie să le dai mâncare, ţigări, cafea şi băutură, nu mai vor să lucreze în majoritatea lor pentru 100 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 150 de lei net, zilnic, cu plata la sfârşitul zilei, fără nicio reţinere pentru bugetul statului.

Ing. Emilian Mureşan, şef de asociaţie agricolă specializată pe vegetal, cu terenuri în zona Carei, dar cu arie de cuprindere până la Andrid. Acesta ne-a spus că odată făcute socotelile, cheltuielile cu salariaţii, la nivelul unităţii pe care o conduce, nu depăşesc 2,5-3%. Salariile nu încarcă prea mult costurile de producţie, dacă schema de personal este dimensionată corespunzător, în ton cu tehnica din dotarea fiecărei unităţi agricole de producţie. Majorarea salariului minim prin lege nu se impunea. De regulă, cel plătit oamenilor este peste ceea ce rezultă din 3.000 de lei, supus dărilor şi impozitării, ceea ce poate rămâne sub 2.000 de lei. Pentru un asemenea câştig nu poţi avea pretenţia să ai la îndemână forţă de muncă de calitate. La nevoie, pentru a nu creşte nejustificat cheltuielile salariale, implicit costurile pe unitatea de produs, probabil unii fermieri vor reduce din personalul salariat. Creşterea salariului nu poate reprezenta un motiv real de a spune că au crescut cheltuielile de producţie. Cheltuielile de producţie au fost majorate de dublarea şi triplarea costurilor la îngrăşămintele chimice, la pesticide, la o serie de inputuri. Pentru a menţine într-o oarecare măsură cheltuielile sub control, fiecare fermier este obligat să-şi achiziţioneze tehnică performantă, să recurgă la tehnologii moderne, de înalt randament.

Ing. Radu Soldubanu, şef de exploataţie agricolă în zona Păuleşti – Satu Mare, dar şi distribuitor de seminţe, inputuri ş.a., ne spunea că ar putea exista un motiv secret pentru care s-a stabilit la 3.000 de lei salariul minim brut în agricultură. Acest motiv nu poate fi intuit acum.

De regulă, această sumă netă se cam plăteşte celor din domeniu, nu să mai fie impozitată. Existenţa unui document normativ în care este menţionată cifra de 3.000 de lei salar minim brut în agricultură, este ceva similar cu frecţia la un picior de lemn. Pentru un asemenea salariu nu prea găseşti oameni care să-ţi vină la muncă. Asta mai ales pentru faptul că agricultura, spre deosebire de alte sectoare de activitate, are un specific special. În anumite momente, poate zile sau săptămâni la rând, omul lucrează nu în regim de 8 ore pe zi, ci de 12 sau 16 ore, aşa cum necesităţile o impun în perioade de vârfuri de sezon.

Interlocutorul  nostru este de părere că acest demers este mai mult cu rol propagandistic, de imagine. Nu există motive serioase pe care fermierii să le invoce pentru a majora ca urmare a salariilor mai mari, a preţurilor produselor agricole. Eventual pot apărea alţi factori perturbatori, în creşterile de preţuri, nu salariile.