CEDO a decis că angajatorul poate supraveghea comunicaţiile angajaţilor în timpul programului

Asculta acest articol

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că un angajator are dreptul să supravegheze comunicaţiile pe Internet ale salariaţilor. Sentinţa a fost dată într-un caz privind un inginer român concediat, în august 2007, pentru că a folosit mesageria online pentru a discuta, la serviciu, în interes personal.

Curtea a stabilit că un angajator are acest drept în timpul programului.

“Este mai bine să vă abţineţi de la orice conversaţie privată în timpul orelor plătite, în cazul în care regulamentul de ordine interioară stipulează acest lucru”, îşi îndeamnă publicaţia franceză Les Echos cititorii, pe care-i sfătuieşte să fie atenţi ce scriu pe e-mail sau “chat” la locul de muncă.

CEDO a respins marţi plângerea unui tânăr inginer român, Bogdan Bărbulescu, concediat, în august 2007, pentru că a discutat pe Yahoo Messenger la locul de muncă. Angajatorul a descoperit că acesta folosea un serviciu de “chat” pentru a discuta nu doar cu contactele sale profesionale, ci şi cu un frate sau logodnica. Regulamentul de ordine interioară al firmei “interzicea folosirea resurselor acesteia în scopuri personale”.

După ce a contestat concedierea, în justiţia din România, tânărul a sesizat CEDO pentru o atingere a vieţii sale private. El considera că fostul patron i-a încălcat secretul corespondenţei. Însă, la fel ca instanţele româneşti, judecătorii europeni i-au respins acest argument, scrie Mediafax.
Este “neabuziv ca un angajator să dorească să verifice dacă angajaţii săi îşi îndeplinesc sarcinile profesionale în timpul orelor de muncă”, afirmă CEDO.

De altfel, “angajatorul a accesat un cont crezând că acesta conţinea comunicaţii ale acestuia cu clienţii”, notează Curtea.

În plus, tribunalele române “au utilizat înregistrări ale acestor comunicaţii numai în măsura în care acestea dovedeau că persoana interesată a folosit calculatorul societăţii în scopuri private, în timpul orelor de muncă, iar identitatea persoanelor cu care a comunicat nu a fost divulgată”, au subliniat magistraţii europeni.

Astfel, justiţia română a menajat un “echilibru corect” între respectarea necesară a corespondenţei şi interesele angajatorului, potrivit CEDO.

În pofida faptului că tânărul român susţine că angajatorul i-a verificat şi un al doilea cont, personal, judecătorii au discutat exclusiv despre contul de la serviciu în hotărârea lor.

Dispozitivul folosit pentru a trimite mesaje aparţinea angajatorului, însă judecătorii nu au spus ce s-ar fi întâmplat dacă salariatul ar fi folosit un dispozitiv personal.