Balada blondelor iubiri, de George Tarnea
E frumos, e prea frumos la tine-n suflet/ E tarziu, e prea tarziu la mine-n gand/ Impartasim, impartasim / aceeasi taina/ Dar nu se stie, nu se stie pana cand./ Prea multe pasari cardinale/ Intre iluzii se rotesc
Contaminand cu ascensoare
Misterul nostru pamantesc.
Imbatranim de fericire
Intr-o mansarda fara flori
Lasand papusi fara adresa
Pentru serbarile din zori.
Visam frumos aceeasi moara
Ascunsa-n tragicul decor
Si macinam aceleasi lacrimi
Cand dau parintii telefon.
Suntem lucizi pana la sange
Nedespartiti pana la cer
Si nici nu stiu dupa iubire
Ce se cuvine sa-ti mai cer.
Cuvintele isi pierd caldura
Intr-un sarut de protocol
Si tot mai vinovate pasari
Dau esafoadelor ocol.
Sub fruntea mea se face noapte
In ochii tai se face zi
Si renuntam sa mai cunoastem
Ce stele ne-ar putea pazi.
Fii primul care comentează