Asculta acest articol
Cea mai gravă situație care preocupă Comisia UE este a Franței și Italiei.
Bruxelles-ul aplică regulile UE privind datoriile excesive.
Suspendate din cauza pandemiei, este pentru prima dată în ultimii patru ani când autoritatea de la Bruxelles reaplică regulile UE privind datoriile naționale. Regulile stipulează că statele pot avea o datorie națională maximă de 60% și o datorie nouă anuală de 3% din producția economică.
Modul în care Comisia tratează deficitele mari ale guvernelor individuale va deveni un caz de testare pentru noul Pact de Stabilitate și Creștere. Aceasta a intrat în vigoare în luna aprilie și are ca scop reducerea semnificativă a datoriei naționale ridicate din zona euro, care se situează în prezent la aproximativ 90%. În prezent, Comisia este cel mai preocupată de Franța și Italia.Anul trecut Franța a avut un deficit bugetar de 5,5%, iar deficitul Italiei a fost de 7,4%.
Cinci state au scăpat de procedurile privind deficitul excesiv
Investitorii de pe piețele financiare sunt deosebit de îngrijorați de Franța, unde după alegerile din iulie ar putea ajunge la guvernare un partid de etremă dreapta sau stânga deoarece aceste guverne ar crește datoria națională.
Comisia a examinat un total de 12 țări, deoarece noua lor datorie a fost peste pragul de trei procente anul trecut. Cinci dintre aceste țări – Spania, Republica Cehă, Slovenia, Estonia și Finlanda – au scăpat de procedura de deficit excesiv deoarece încălcările lor s-au datorat unor circumstanțe excepționale sau au fost temporare.
Miniștri de finanțe din UE urmează să discute raportul Comisiei în iulie și să decidă dacă vor deschide proceduri de deficit excesiv împotriva celor șapte state.
Comisarul UE pentru economie, Paolo Gentiloni, spune că procedurile de deficit excesiv „nu reprezintă o revenire la austeritate”, însă zona euro are nevoie de reguli comune privind datoria pentru a asigura o politică bugetară solidă. Comisia poate cere eforturi suplimentare de austeritate și reforme din partea statelor în procedura de deficit.
În cazuri extreme se vor impune sancțiuni
Acest lucru este valabil și pentru România. De exemplu s-ar putea opri plățile din fondul de coeziune al UE către un guvern dacă ignoră recomandările de la Bruxelles. Acest lucru nu s-a mai întâmplat până acum, deși numeroase state au încălcat regula deficitului de-a lungul anilor. De exemplu Franța a depășit limita de trei procente de 14 ori în ultimii 15 ani. Ce se va întâmpla în Franța va depinde cu cine va guverna președintele Emmanuel Macron după alegerile generale. Un guvern de dreapta a lui Marine Le Pen, sau al alianței de stânga „Noul Front Popular” ar conduce la o criză a datoriilor. Franța va intra atunci „sub tutela Bruxelles-ului și a Fondului Monetar Internațional”.
Care este situația Italiei?
Ministrul italian de Finanțe Giancarlo Giorgetti a declarat că mizează pe o creștere economică mai puternică pentru a reduce deficitul. „Sunt un optimist incorigibil”, a explicat el. Italia se va dezvolta economic mai bine decât celelalte țări – „și asta ne-ar putea ajuta”. Guvernul vrea să atingă obiectivul de trei procente din nou în 2026. Se estimează că economia italiană va crește cu 1,1% anul acesta și 1,3% anul viitor. „Avansarea va continua și se va întări”, spune el.
Ce se întâmplă cu economia Germaniei?
Pe de altă parte, Comisia UE condusă de președintele Ursula von der Leyen cere statelor membre planuri de reducere a datoriilor, dar și critică Germania pentru lipsa investițiilor.
„Având în vedere dimensiunea economiei germane și legăturile sale comerciale cu zona euro, acest lucru are un impact negativ asupra restului zonei euro”, a spus Comisia. Țările cu excedente mari se confruntă cu țări cu deficite enorme care trebuie să își asume datorii.
Ce măsuri va lua Comisia Europeană?
Până în septembrie fiecare guvern trebuie să prezinte la Bruxelles un plan de reducere a datoriei naționale pentru următorii patru ani, pe care Comisia trebuie să-l aprobe.
Pentru a evita dublarea, Comisia dorește să aștepte până în noiembrie pentru a face apoi recomandări pentru fiecare țară cu privire la modul în care datoria și deficitul pot fi puse pe o cale durabilă. Vineri, Comisia vrea să trimită instrucțiuni tuturor guvernelor cu privire la ceea ce trebuie să ia în considerare atunci când își elaborează planul național de reducere. Potrivit Comisiei, țările aflate în procedura de deficit trebuie să reducă datoria structurală cu cel puțin 0,5% din PIB.
Fii primul care comentează