Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

Comunitatea evreiasca din Sighet sarbatoreste Hanuka

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Este sarbatoarea luminii si a permanentei iudaice

In perioada 2-9 decembrie, evreii sarbatoresc Hanuka, sarbatoarea victoriei luminii asupra intunericului, a dreptatii asupra nedreptatii. Ca in fiecare an, alaturi de membrii comunitatii din Sighetu-Marmatiei si prietenii lor de alte confesiuni din municipiu, sarbatoarea este onorata de invitati de marca. Astfel, marti 7 decembrie, aprinderea celei de-a sasea lumanari a fost facuta in prezenta doamnei Valeria Mariana Stoica, fost ambasador al Romaniei in Israel, rabinul Tiberiu Abraham Ehrenfeld din Oradea precum si Mirela Asman, Edi Kupfenberg si Eva Galambos, reprezentanti ai Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania.

De asemenea, printre cei care au urat “Hag Sameah” (“Sarbatori Fericite”) membrilor comunitatii, s-a numarat si primarul Eugenia Godja si reprezentanti ai unor institutii din municipiu. Dupa traditionala rugaciune si cuvantul rabinului, a invitatilor si a sefului comunitatii sighetene, inginerul Hari Marcus, cei prezenti au mai aprins o lumanare in amintirea celor cazuti in recenta tragedie feroviara din Israel.

Singura sarbatoare nebiblica din calendarul iudaic

Hanuka este este singura sarbatoare nebiblica din calendarul iudaic. Ea vorbeste despre un moment miraculos din istoria evreilor. In anul 167 inaintea erei noastre, Antioch IV Epiphanes, dupa ce a cucerit Ierusalimul, a distrus templele si a supus evreii unor persecutii religioase. Ca raspuns, un grup condus de Iuda Makkabeul s-a rasculat si, cu toata inferioritatea numerica, a reusit sa-i alunge pe greco-sirieni din Iudea. Traditia spune ca atunci cand makkabeii au recucerit Templul Sfant, au descoperit ca uleiul folosit a aprinderea Menorei (candelabrul cu sapte brate) a fost varsat, ramanand doar o singura masura pecetluita, purtand insemnul rabinului, cantitate suficienta numai pentru o singura zi dar, miracolul s-a produs si Menora a ars nu numai una ci opt zile, timp in care evreii au reusit sa aduca ulei purificat si binecuvantat de rabin. Acesta este motivul pentru care candelabrul de Hanuka – Hanukia, cum se mai numeste – are opt brate si nu sapte ca cel folosit in mod traditional la alte sarbatori, evreii aprinzand zilnic cate o lumanare. Exista o serie de tradtii si obiceiuri locale legate de Hanuka, unele legate de trecut, altele statuate ulterior. Unul dintre acestea este impartitul de daruri copiilor< inainte vreme, se obisnuia ca sa primeasca cate un banut drept rasplata ca si-a insusit istoria Hanukai si invataturile izvorate din ea. Ulterior, locul banutului a fost luat de jucarii. Tot de traditie tine jocul cu “dreidel”, o sfarleaza cu patru fete, fiecare purtand o litera ebraica, acronimul propozitiei “S-a intamplat un mare miracol”. ~n functie de litera pe care cade sfarleaza, jucatorul primeste un dar sau chiar nimic. Mancarea traditionala de Hanuka este “latke”sau “kremzli” (cum e cunoscut pe la noi) si “sufganiyot” (gogosi umpluti cu gem).

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns