Conclavul începe fără un cardinal cu șanse sigure la cârma Bisericii

Asculta acest articol

“Ultima oară a existat o figură cu o mare greutate; era un om cu o influenţă de trei sau patru ori mai mare decât a restului Cardinalilor. Nimeni altul decât Joseph Ratzinger. Nu se întâmplă aşa acum. De aceea, alegerea trebuie să fie făcută între doi, trei, patru… sau doisprezece candidaţi. Pe moment nu ştim nimic. Trebuie să aşteptăm rezultatul primei runde de vot”.

Aceste cuvinte au fost rostite duminică de Cardinalul Philippe Barbarin, Arhiepiscop de Lyon, şi dau o idee despre situaţia în ajun de Conclav, când urmează să fie ales cel de-al 266-lea Succesor al Sfântului Petru – relatează catholica.ro, site-ul oficial al Bisericii Catolice din România.

Desigur, Cardinalul nu ar fi spus aceste cuvinte dacă un candidat puternic ar fi fost deja găsit, adică cineva capabil să obţină imediat sau uşor cele 77 de voturi necesare pentru a deveni Papă. Dar aceste cuvinte amintesc şi de o afirmaţie făcută puţin înainte de Cardinalul André Vingt-Trois, Arhiepiscop de Paris, care vorbea despre “aproximativ doisprezece candidaţi”. Similar, alţi Cardinali din diverse părţi ale lumii, în discuţii neoficiale din ultimele zile, au dat de înţeles că există o plajă mai largă de candidaţi.

Intrând în teritoriul speculaţiilor, vaticanistul Andrea Tornielli consideră că totuşi un lucru va fi sigur. După-masă, când cei 115 Cardinali se vor închide în Capela Sixtină, un număr considerabil de voturi (unii spun 35, alţii 40) vor merge spre Arhiepiscopul de Milano, Cardinalul Angelo Scola, care este sprijinit de mai mulţi Cardinali europeni şi de câţiva Cardinali americani.

Dacă va fi ales, papalitatea redevine italiană, la 35 de ani după alegerea Papei Ioan Paul I. Un alt candidat care va strânge un număr notabil de voturi va fi Cardinalul Odilo Pedro Scherer, Arhiepiscop de Sao Paulo, un brazilian cu o lungă experienţă în Curie. Surse neconfirmate spun că la începutul Conclavului – şi însuşi Tornielli admite că informaţiile trebuie luate doar ca foarte aproximative – sugerează că brazilianul ar putea strânge 25 de voturi.

Al treilea candidat ce ar putea să se evidenţieze din prima rundă de vot este Cardinalul canadian Marc Ouellet, prefectul Congregaţiei pentru Episcopi, despre care se crede că ar putea strânge cel puţin 12 voturi, din America de Sud şi SUA. Alţi candidaţi favoriţi sunt Cardinalul Sean O’Malley, Arhiepiscop de Boston, şi Cardinalul Timothy Dolan, Arhiepiscop de New York.

Cardinalul Malcom Ranjith Patabendige Don, Arhiepiscop de Colombo, ar putea de asemenea strânge câteva voturi. Similar Cardinalul Jorge Mario Bergoglio, Arhiepiscop de Buenos Aires, şi Cardinalul filipinez Luis Antonio Tagle. Discursurile ţinute de aceştia doi la Adunările generale ale Cardinalilor de săptămâna trecută au fost foarte apreciate.

Primul vot va evidenţia candidaţii favoriţi. De la al doilea vot, se va căuta să se vadă ce consens pot strânge primii doi candidaţi, sau ar putea să apară nume ce nu au apărut în primul vot, precum Cardinalul maghiar Peter Erdö sau Cardinalul austriac Cristoph Schönborn. În 2005, numele Cardinalului Joseph Ratzinger a acţionat ca un magnet, numărul de voturi pentru el crescând treptat, până la atingerea pragului cerut. Dar este greu de crezut că acum se va întâmpla similar.

În ciuda evidentelor probleme legate de managementul Curiei, Cardinalii electori aleg în cele din urmă un Papă, nu un secretariat de stat. De aceea, chiar dacă problemele legate de guvernare şi de colegialitate au fost foarte prezente în dezbateri, evanghelizarea rămâne prioritatea, aşa după cum spuneau doi Cardinali africani la Liturghia celebrată duminică în parohii romane. “Trebuie să aducem bucurie acestei lumi”, spunea Cardinalul John Onaiyekan, Arhiepiscop de Abuja, “acestei lumi plină de nenorociri, dar care rămâne lumea noastră. Îngerii fără păcat locuiesc în rai, iar noi trebuie să aducem pacea între păcătoşi.” În schimb Cardinalul Peter Turkson din Ghana spunea: “Biserica există ca să însoţească umanitatea” – arată sursa citată.