Asculta acest articolMinistrul Agriculturii, Daniel Constantin, consideră că în scandalul alimentelor din România “sunt foarte multe ipoteze” care vor ieşi la suprafaţă, printre care şi cea avansată de fermieri, legată de interesele economice ale unor multinaţionale, dar şi alta legată de evaziunea fiscală.
Întrebat, sâmbătă, la finalul Conferinţei de Alegeri Judeţene a PC Cluj, cum comentează afirmaţiile fermierilor potrivit cărora scandalurile legate de alimentele din România ar avea drept cauză interesele economice ale unor multinaţionale, Daniel Constantin a răspuns că aceasta “este o ipoteză”.
“După ce toate lucrurile vor fi aşezate şi liniştite, atunci ne uităm care sunt interesele, de unde vin acestea. Sunt foarte multe ipoteze şi cred că foarte repede vor ieşi la suprafaţă. Este una dintre ipoteze ceea ce au spus fermierii, alta este legată şi de ceea ce se întâmplă, până la urmă, în zona de evaziune fiscală, nu numai pe legume-fructe, pe carne, pe foarte multe zone pe care probabil că anumite interese au fost deranjate în această perioadă de cei din ANSVSA, de Ministerul Agriculturii şi probabil de aici au ieşit toate aceste lucruri. Până nu avem probe, eu nu vreau să arunc niciun fel de ipoteză, vreau să aşteptăm puţin ca lucrurile să se liniştească după care vom face toate precizările, cu probe”, a spus ministrul Agriculturii.
Preşedintele Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Bovine din România, Claudiu Frânc, declara, vineri, că “isteria” privind aflatoxina a fost “artificial creată” de multinaţionale din România “prin încălcarea teritoriului lor de interese economice”.
“Am încercat să finalizăm nebunia şi isteria cauzate de aşa-zisă problemă a aflatoxinei din România. Toată această isterie este artificial creată de către nişte multinaţionale din România prin încălcarea teritoriului lor de interese economice. Înainte cu trei săptămâni de izbucnirea scandalului, s-a discutat de problema laptelui cu aflatoxină în Serbia, în care se face referire de către o persoană că sunt informaţii că şi în România ar fi probleme cu lapte contaminat cu aflatoxină. În Serbia funcţionează două multinaţionale procesatoare de lapte care sunt şi în România”, declara, vineri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, Claudiu Frânc.
Preşedintele Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Bovine din România spunea că pericolul contaminării laptelui cu aflatoxină a fost insuficient explicat de autorităţi, în condiţiile în care şi dacă ar fi fost înregistrată o prezenţă a aflatoxinei de zece ori peste limitele admise de normele UE “ar fi fost nevoie ca o persoană să consume zeci de litri de lapte pe zi, timp de 200 de zile, ca să aibă probleme”.
Claudiu Frânc preciza că, în urma scandalului, procesatorii de lapte au solicitat reducerea preţului laptelui cu 30 la sută, ceea ce nu este de acceptat.
ANSVSA a făcut publice, joi, rezultatele anchetei pentru determinarea conţinutului de aflatoxină M1 din lapte şi a arătat că, din cele 1.335 de probe recoltate, 67, reprezentând 5 la sută, au fost pozitive.
Din cele 67 de probe de lapte în care s-a găsit aflatoxină peste limita europeană admisă (0,05 la sută), 34 au provenit din ferme, cinci – de la centre de colectare, opt – de la automate de vânzare, iar 20 – din unităţi de procesare.
În cadrul anchetei, au fost verificate 785 de ferme, probe pozitive fiind la 4,3 la sută dintre acestea, 177 de centre de colectare, 134 de automate pentru vânzare şi 239 de unităţi de procesare.
Cu acelaşi prilej, 47 de automate pentru vânzarea directă a laptelui crud au fost închise temporar, echivalentul a 14 la sută din numărul total de automate din România, 193 de tone de lapte crud au fost oprite de la procesare/vânzare, ceea ce reprezintă 0,03 la sută din producţia lunară a României, iar 104 tone de produse lactate au fost reţinute în depozitele unităţilor de procesare şi distruse, respectiv 1,66 la sută din producţia lunară a României.
Probele au fost recoltate timp de o săptămână, începând din 7 martie, anlizele derulându-se ulterior.
Ancheta a început după ce, în 4 martie, au fost depistate niveluri ridicate de aflatoxină în produsul crud la o fermă.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, consideră că ferma de familie trebuie să se dezvolte, în timp ce fermele mari îşi pot îmbunătăţi activitatea.
“Avem în jur de 1,2 milioane de capete de bovine, dintre care aproximativ 800.000 sunt în gospodăriile mici, cu una sau două vaci. Cele 800.000 de bovine nu vor fi impozitate. Cei ce deţin peste patru-cinci capete de bovine produc prea mult pentru familia lor şi prea puţin pentru piaţă. Cred că trebuie să susţinem, prin proiecte cu fonduri europene, ferma de familie. Ministerul Agriculturii le va pune la dispoziţie proiecte, gratuit, fermelor de familie, pentru a accesa fonduri europene. Fermierii pot fi viabili atunci când au de la 20 de capete de bovine în sus”, a spus ministrul Daniel Constantin, vineri, într-o conferinţă de presă la Prefectura Cluj.
Oficialul guvernamental a arătat că Ministerul Agriculturii a solicitat Comisiei Europene să accepte ca plata pentru fermierii crescători de ovine şi caprine să crească cu 4,5 euro, faţă de sprijinul iniţial.
“Se pot acorda bani din fonduri europene pentru aproximativ 1,5 milioane de ovine şi caprine”, a explicat ministrul Agriculturii.
Referindu-se la discuţiile cu oficiali turci privind controalele produselor agricole la intrarea în România, ministrul a arătat că aceste controale sunt justificate. În luna noiembrie, la un control efectuat pe un lot de citrice aduse din Turcia s-au descoperit pesticide peste nivelul admis de consum.
“Am considerat că este necesar să extindem aceste controale şi să nu mai permitem intrarea pe piaţa autohtonă a legumelor şi fructelor până nu sunt verificate sanitar-veterinar. S-au găsit şi alte importuri, nu doar citrice, cu pesticide care depăşeau limitele admise. Voi efectua, pe 30 aprilie, o vizită la omologul meu turc. România nu poate să facă export către ţările din Orient prin tranzitarea teritoriului Turciei. 40% din exportul de ovine merge spre ţările arabe şi acesta este extrem de important pentru economia României”, a explicat ministrul.
Întrebaţi de jurnalişti la ce atacuri se pot aştepta, în continuare, fermierii români, după falsa alertă cu aflatoxina din lapte, fermierii au răspuns că nu exclud o “nouă bombă, cu ouăle, de Paşte”.
“Noi îi cerem domnului ministru să rezolve problemele agriculturii împreună cu noi, de la subvenţii, motorină, contribuţia la stoparea crizei laptelui generată de falsa alertă cu aflatoxina, intervenţia în limita legii pentru contractele noastre cu procesatorii, şi până la legile care împiedică şi în prezent dezvoltarea agriculturii locale”, a afirmat vicepreşedintelui Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, Dorel Secară.
“Impozitarea agricultorilor şi fermierilor nu a fost discutată cu noi. Decizia de a ni se impozita venitul trebuie repusă pe ordinea de zi a Parlamentului şi a Guvernului. Niciunul dintre agricultori nu este de acord cu impozitarea”, a afirmat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din judeţul Covasna, Mozes Otvos.
La conferinţă au participat prefectul Gheorghe Vuşcan, preşedintele şi vicepreşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, Claudiu Franc şi, respectiv, Dorel Secară, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din judeţul Covasna, Mozes Otvos, preşedintele Asociaţiei Fermierilor Crescători de Bovine (AFCB) Cluj, Călin Fărgaciu, şi preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari Cluj, Adrian Oros. AGERPRES
Fii primul care comentează