Asculta acest articol
Copiii de la Şcoala Primară din Domăneşti (structură a Şcolii Gimnaziale Moftin) învaţă în continuare de pe manualele clasice, deoarece în unităţile de învăţământ rurale nu există infrastructura necesară unui altfel de tip de predare.
Acolo ar fi nevoie de videoproiectoare şi table adecvate pentru ca lecţiile desfăşurate cu ajutorul manualelor digitale să creeze atmosfera interactivă necesară. Deşi un calculator şi un videoproiector nu ar costa mare lucru, şcolile din mediul rural asigură cu greu chiar şi condiţiile elementare de studiu, iar aceste investiţii nu sunt considerate o prioritate.
Dacă la disciplina Matematică şi explorarea mediului şcolarii din clasa I aveau manual cu un CD ataşat de coperta a doua (oricum inutil în lipsa aparaturii necesare), în schimb, nu au abecedar. Am observat acest lucru zilele trecute, când am stat de vorbă cu învăţătoarea Beata Menesi, care preda şcolarilor regulile de scriere. Copilaşii se ghidau după câte o fişă, concepută după programa şcolară şi multiplicată de învăţătoare pentru fiecare elev.
Întrucât în sat se vorbeşte predominant în maghiară, Grădiniţa are două grupe, de română şi respective de maghiară. În schimb, la solicitarea părinţilor, elevii din ciclurile primar şi gimnazial învaţă numai la secţia română.
Tot de la interlocutoare am aflat că populaţia şcolară este în scădere. Astfel, clasa învăţătoarei Beata Menesi are 12 elevi (din care erau prezenţi doar 9), faţă de 18-19 elevi câţi erau într-o clasă în urmă cu doar zece ani.
Fii primul care comentează