Asculta acest articol
Din 2016, companiile energetice de stat din România au fost obligate să distribuie 90% din profituri sub formă de dividende, iar statul a încasat astfel 34,4 miliarde de lei (aproximativ 7 miliarde de euro) de la companii strategice precum Romgaz, Nuclearelectrica, Electrica, Conpet, Transelectrica și Hidroelectrica. Cu acești bani, România ar fi putut construi reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă sau 13 centrale pe gaze similare celei de 860 MW realizată de OMV Petrom la Brazi.
Lipsa investițiilor și vulnerabilitatea energetică
În realitate, acești bani nu au fost investiți în nimic semnificativ. Ieri, la ora 8:30 dimineața, România importa aproape 1.500 MW de energie, echivalentul capacității centralei de la Cernavodă, pentru a asigura necesarul de energie. Aceasta evidențiază vulnerabilitatea crescută a țării în situații excepționale, datorită lipsei de investiții în sectorul energetic și a slăbirii capacității companiilor de stat de a derula proiecte strategice.
Impactul deciziilor economice și energetice
Din 2016 până în prezent, România a preferat să folosească profiturile companiilor energetice pentru dividende în loc de investiții, subminând astfel dezvoltarea infrastructurii energetice. Ieri, România a fost cea mai scumpă piață spot de energie din Europa, iar capacitatea sa de a preveni un blackout este mai redusă decât fantezia de a deveni un hub regional de energie.
Această situație subliniază nevoia urgentă de a reconsidera strategiile economice și energetice ale țării, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă și o securitate energetică pe termen lung.
Fii primul care comentează