Cum au disparut trei cladiri din Remetea Chioarului

Asculta acest articol

Sediul Primariei, caminul cultural si cladirea scolii din Berchez “s-au evaporat” din actele administrative ale comunei

[slideshow id=6269]

Administratia comunei Remetea Chioarului a tremurat mai bine de zece ani ca vor pierde sediul Primariei, cladirea scolii si caminul cultural din satul Berchez. Acestea au fost revendicate de mai multi cetateni din Cluj-Napoca, Oradea si Ungaria. Pana la urma, dupa procese inteminabile, au pus mana pe aceste obiective de utilitate publica. Daca in cazul sediului Primariei din Remetea Chioarului si al terenului de sub cladire solicitantii vor fi despagubiti, caminul cultural si cladirea scolii au fost pierdute de autoritatile locale. Astfel ca au fost nevoite sa investeasca sute de mii de lei pentru reabilitarea altor cladiri care sa le ia locul celor retrocedate.

Dupa 10 ani, Primaria si-a pierdut sediul

Dupa 10 ani de judecata, administratia comunei Remetea Chioarului a primit vestea proasta, dar oarecum asteptata, prin care trebuie sa despagubeasca proprietarii cladirii (sediului Primariei) si ai terenului de sub constructie. In timp, cladirea a fost reabilitata si construita in proportie de 50%, iar acum are o mult mai mare valoare decat in trecut. Ea este situata in centrul comunei, avand valoare de ordinul sutelor de mii de lei. Cei care au revendicat-o si-au dorit retrocedarea bunurilor in natura, insa administratia locala a optat pentru despagubiri. Pana la urma s-a ajuns la invoiala, numai ca solicitantii au cerut despagubiri de 400.000 de lei. A fost o suma exagerata, iar bugetul local nu-si putea permite sa o plateasca.

Fosti demnitari, castigatori fara acte doveditoare

Lucrurile au luat o turnura interesanta pentru ca cei care detin bunurile in coproprietate au fost oameni importanti la nivel national, astfel ca au reusit sa puna mana pe aceste bunuri, cu toate ca, dupa cum spunea primarul Ioan Buzdugan, nu au putut justifica cu acte terenul, dar au avut castig de cauza pana la urma. Unul dintre solicitantii acestor proprietati este fostul prefect al Bihorului (pana in anul 2000), iar celalalt este o ruda a unui fost ministru de interne din timpul guvernarii Conventiei Democrate (CDR). Primarul Ioan Buzdugan nu a vrut sa dezvolte subiectul cu oamenii din spatele acestei afaceri si s-a declarat oarecum multumit ca a scapat sa nu fie evacuat dupa ce s-au realizat investitii importante in aceasta cladire. Astfel, administratia locala este nevoita sa achite despagubiri de 110.000 de lei si sa asigure teren echivalent in suprafata de 0,56 ha.

O familie din Ungaria le-a “suflat” autoritatilor locale Caminul Cultural din Berchez

Administratia comunei Remetea Chioarului mai are si alte belele pe cap in privinta retrocedarii bunurilor pe care le utiliza in folosul comunitatii locale. Dupa ce a terminat cu sediul Primariei, administratia locala a fost nevoita sa renunte la Caminul Cultural si la Scoala din Berchez. Acestea au fost revendicate de o familie din Ungaria, respectiv de Parohia Reformata. Caminul Cultural a fost solicitat de Ileana Pecs, din Ungaria, care si-a depus documentatiile la Legea 10 si a avut castig de cauza la Inalta Curte de Casatie. Din pacate, femeia a intrat in posesia acestui obiectiv, insa nu este intretinut si se deterioreaza de pe o zi pe alta. Primaria si Consiliul Local au fost nevoite sa investeasca intr-o alta cladire, paraginita, pentru ca oamenii din sat sa aiba unde sa-si deruleze activitatile culturale si cele care se ivesc intr-o comunitate si care nu pot fi desfasurate decat in lacase culturale. Astfel, s-au investit 150.000 de lei in fostul sediu al CAP-ului, unde s-au montat geamuri, s-a pus acoperisul, s-a zugravit si tencuit. Cladirea este functionala si oamenii isi pot desfasura activitatile in liniste si deplina siguranta.

Parohia reformata a revendicat Scoala din Berchez

Tot in satul Berchez sunt probleme cu un corp al scolii din localitate care trebuie retrocedat Parohiei Reformate. Aceasta a facut solicitare pentru retrocedarea cladirii la Legea Cultelor. Primarul Ioan Buzdugan spune ca actele depuse la primarie parafeaza faptul ca, in anul 1946, Ministerul Invatamantului apare ca proprietar al cladirii. Oamenii din sat spun ca de cand e lumea si pamantul acolo a fost scoala din sat. Primarul nu exclude varianta ca inainte de scoala aceasta cladire sa fi fost inchiriata de parohie pentru a fi utilizata ca si unitate de invatamant pentru elevii satului. Cert este ca Parohia Reformata trebuie sa faca dovada ca intr-adevar este proprietara a acestui obiectiv. Pentru ca sunt sanse mari sa se piarda si aceasta cladire, administratia locala a demarat lucrarile de extindere a cladirii scolii existente unde sa se construiasca alte sali de clase in care sa-si poata desfasura programa scolara elevii si prescolarii care vor fi evacuati din corpul de cladire revendicat de parohia reformata.

Cetatenii beneficiaza de apa curenta

Cu toate ca cetatenii au atatea probleme, conducerea Primariei este aproape de ei si ii sprijina astfel incat sa beneficieze de servicii de utilitate la fel ca si cetatenii din alte comunitati. In acest sens, autoritatile locale au finalizat recent reabilitarea retelei de apa in Remetea Chioarului. Valoarea lucrarii s-a ridicat la 2,8 milioane lei, banii fiind asigurati prin ordonanta guvernamentala. Astfel, 180 de familii sunt in prezent racordate la retea. Lucrarea a fost receptionata si cuprinde patru puturi forate, amenajarea unui rezervor, a unei statii de tratare si filtrare. Satenii din Berchez vor beneficia in curand de apa curenta care va curge la robinet. In prezent, in localitate se introduce reteaua de alimentare cu apa, lucrarile fiind derulate prin Programul “Alimentare cu apa la sate”.

Pentru realizarea acestei lucrari vor fi alocate 3,2 milioane de lei. Este o mare realizare pentru cele 200 de familii din localitate, care vor beneficia de aceasta investitie. Lucrarile sunt realizate in proportie de 60%. Dupa cum ne-a informat primarul Ioan Buzdugan, conducta  a fost introdusa in pamant si urmeaza amplasarea caminelor pentru bransare. Sunt sperante ca pana la finele anului lucrarile sa se finalizeze.

Cetatea Chioarului, straveche vatra de civilizatie si cultura

Intr-un loc legendar din intinsa si deosebita Tara a Chioarului se afla o straveche vatra de civilizatie si cultura, o asezare ce poarta numele Remetea Chioarului. Ea face parte din categoria localitatilor dezvoltate in timp cu un relief variat si un contur rasfirat.

Are in componenta sa localitatile Berchez, Berchezoaia, Remecioara si Posta. Istoricul localitatii Remetea Chioarului se impleteste strans cu istoria Cetatii Chioarului, ale carei ruine se vad si astazi in apropierea localitatii. Remetea Chioarului a facut intotdeauna parte din domeniul Cetatii Chioarului, fiind in imeditata sa apropiere. Pentru prima data, Remetea Chioarului este amintita intr-un document din 1405, sub numele de Remethe, dar este atestata documentar abia in anul 1566. Numele ei se pare ca ar proveni de la o manastire de calugari eremiti, argumentul constand in faptul ca locuitorii satului sunt porecliti de cei din localitatile vecine calugari. Cetatea Chioarului este situata pe raza comunei Remetea Chioarului, pe saua unui deal inconjurat de apa Lapusului, care formeaza la poale un defileu intre stanci. Este amplasata la altitudinea de peste 400 m si ridicata in secolul al XIII-lea, insa mentionata abia in 1319. In anul 1378, cetatea a fost donata voievozilor Balc, Drag si Ioan, urmasii voievozilor Dragos din Maramures, care au pastrat-o pana la stingerea ultimului reprezentant al familiei. Intre 1599 si 1600, cetatea si domeniul au fost predate lui Mihai Viteazul, unificatorul principatelor romane.

Chiorenii s-au rasculat impotriva lui Teleki

Dintr-un document din 1556 rezulta ca domeniul cetatii cuprinde 67 de localitati. Intre 1599 si 1600, cetatea si domeniul s-a aflat din nou in maini romanesti, predandu-se lui Mihai Viteazul. La acea data, Chioarul devine district – parte a unui comitat (judet) cu o anume autonomie. Dupa 1662, Mihai Teleki este numit in functia de capitan al Cetatii Chioar, ulterior familia extinzandu-si influenta asupra intregului tinut. Spre sfarsitul secolului, rascoala lui Rakoczi matura Transilvania, iar chiorenii profita de ocazie si se ridic impotriva lui Teleki. Dupa Pacea de la Satu Mare (1711), autoritatile nobiliare austriece hotarasc daramarea Cetatii Chioar, pentru a se evita regruparea aici a fortelor antihabsburgice, fiind aruncata in aer in 1718.