Cum cred românii că va ieşi Europa din criză

Asculta acest articol

Aproape jumătate din români sunt de părere ca statele Uniunii Europene vor ieşi din criză numai prin măsuri de creştere economică, arată un sondaj efectuat săptămâna trecută de Institutul Român de Studii Sociale (IRSS) la comanda postului TVH2.0.

Din totalul participanţilor la sondaj, 46% cred că statele Uniunii Europene vor ieşi din criză numai prin măsuri de creştere economică (ex.: investiţii, creare de locuri de muncă), în timp ce 26% opinează că statele Uniunii Europene vor ieşi din criză atât prin măsuri de austeritate, cât şi prin măsuri de creştere economică.

O cincime din totalul repondenţilor, adică 20%, au declarat că nu ştiu sau nu răspund la întrebare, iar 6% sunt de părere că soluţia ieşirii din criză este altceva. 2% dintre repondenţi sunt mai tranşanţi şi cred că statele Uniunii Europene vor ieşi din criză numai prin măsuri de austeritate şi economisire (ex: reducerea cheltuielilor, scăderea salariilor bugetarilor).

Din analiza datelelor după nivelul de educaţie al repondenţilor, reiese că 45% dintre absolvenţii de gimnaziu estimează că ieşirea din criză a statelor Uniunii Europene se poate produce numai pe baza unor măsuri de creştere economică (investiţii sau crearea de locuri de muncă). Această opinie este împărtăşită şi de 48% dintre absolvenţii de liceu, precum şi de 43% dintre absolvenţii de studii superioare.

Cei care consideră că ieşirea din criză a statelor Uniunii Europene se va datora unor măsuri de austeritate, luate împreună cu măsuri de creştere economică reprezintă 16% dintre absolvenţii de studii subliceale, 31% dintre bacalaureaţi şi 42% dintre posesorii de diplome universitare.

Măsurile de austeritate economică luate în mod exclusiv (ex.: reducerea cheltuielilor, scăderea salariilor bugetarilor) reprezintă soluţia ieşirii din criză pentru  2% dintre absolvenţii de gimnaziu, 2% dintre bacalaureaţi şi 1% dintre absolvenţii de învăţământ superior;

Chestionarul IRSS a fost realizat telefonic în perioada 12-15 noiembrie 2012 pe un eşantion de 1054 de persoane peste 18 ani, cu o marjă de eroare de ±3,0%.