Asculta acest articolEconomistul Daniel Dăianu i-a îndemnat pe economiştii din băncile comerciale să vină cu soluţii care să susţină de-euroizarea în condiţiile în care băncile ar trebui să fie interesate ca leul să fie mai utilizat.
“Măi oameni buni, când lucraţi în băncile comerciale veniţi şi cu soluţii să încurajăm de-euroizarea. Dacă intrarea în zona euro nu se va produce în câţiva ani, şi nu ştim când se va produce, pentru a da spaţiu de manevră mai mare politicii monetare şi politicii de curs ai nevoie de de-euroizare. Haideţi să ne gândim la instrumente. Dacă şefii de bănci comerciale spun că merge creditul în euro… mie nu mi se pare în regulă. Băncile comerciale ar trebui să fie interesate ca valuta, moneda naţională a României, să fie mai utilizată”, a spus Dăianu.
Potrivit acestuia, Uniunea Bancară ar trebui să ne intereseze în mod fundamental pentru că avem un sector bancar controlat de grupuri străine.
“Nouă nu ne este indiferent ce se întâmplă cu această Uniune Bancară, dacă ea va fi exit-ul din criză, dacă va exista simultaneitate în constituirea pe componente ale Uniunii Bancare şi dacă României, pentru a beneficia de Uniunea Bancară, i se va cere să contribuie, de pildă, la acea capacitate fiscală. (…) Modelul de creştere este sfărâmat. El era fragil dinainte şi cei care au vorbit despre o alocare proastă a resurselor către zona de non tradables au ilustrat câteva trăsături ale acestui model. Din păcate, la noi politica nu a reacţionat la timp şi a avut, iar, o gândire convenţională. Dacă vrei să orientezi cursul către zona de tradables nu trebuie să ai cursuri suprapreciate. Trebuie să foloseşti metode nonconvenţionale pentru aşa ceva. Este o lecţie pe care europenii nu au învăţat-o sau au fost prinşi pe picior greşit de criză şi nu ştiu dacă o vor învăţa şi acum”, a spus Dăianu.
Potrivit acestuia, România are un potenţial de creştere serios diminuat.
“Avem dezinvestiţie prin ineficienţa cheltuielilor publice. Deci noi am cheltuit. Avem printre cele mai mari ponderi în PIB investiţii publice dar cu efecte de 2-3%, pentru că la noi banul este risipit”, a mai afirmat profesorul SNSPA.
Fii primul care comentează