Asculta acest articol
Reprezentanţii bisericilor istorice din Transilvania – Evanghelică Confesiunea Augustană, Ortodoxă, Greco-Catolică, Romano-Catolică, Evanghelică-Lutherană şi Reformată – au participat, duminică, la o slujbă ecumenică în Biserica Evanghelică Bistriţa, unde s-au aflat peste o mie de oameni.
Evenimentul a început prin procesiuni ale cultelor religioase, în frunte cu reprezentanţii acestora, către Biserica Evanghelică, după care înalţii prelaţi s-au întâlnit în faţa lăcaşului de cult, unde au fost aşteptaţi de primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, şi au intrat împreună în biserică.
Părintele paroh al Bisericii Evanghelice Bistriţa, Johann Dieter Krauss, a spus că este o zi memorabilă şi că simte “biserica înălţată la rang de catedrală ecumenică”.
Fiecare dintre invitaţi a rostit un cuvânt de învăţătură, iar la final au spus împreună “Tatăl Nostru” în limbile română, germană şi maghiară. Între momentele de rugăciune ale înalţilor prelaţi au cântat fanfara “Werkolkkapelle Neumarkt” din Germania şi coruri ale bisericilor.
“Arătăm semenilor noştri că în faţa lui Dumnezeu Biserica este una. Ce frumos e când fraţii sunt laolaltă! Toate bisericile sunt importante, dar în faţa lui Dumnezeu suntem una”, a spus episcopul Bisericii Evanghelice Confesiunea Augustană din România Reinhart Guib.
“Sărbătorim împreună 450 de ani de la ridicarea acestei biserici impunătoare. Împărtăşim bucuria comunităţii evanghelice. Lăcaşul de rugăciune are importanţă unică, este spaţiu sacru. Monumentala ctitorie a veacurilor trecute vorbeşte despre credinţa oamenilor”, a afirmat, la rândul său, IPS Andrei Andreicuţ.
La finalul rugăciunii ecumenice, înalţii prelaţi au semnat, în şase exemplare, “Declaraţia de la Bistriţa”, privind “colaborarea şi conlucrarea ecumenică, frăţească” între bisericile istorice din Transilvania.
“Am pregătit o surpriză pentru această zi de sărbătoare. La iniţiativa primarului Bistriţei, Ovidiu Creţu, şi după consultarea bisericilor participante, am convenit să subscriem la o declaraţie de colaborare şi conlucrare ecumenică, frăţească, între bisericile noastre”, a precizat episcopul Reinhart Guib.
“Declaraţia de la Bistriţa” este semnată de mitropolitul Clujului IPS Andrei Andreicuţ, episcopul evanghelic Confesiunea Augustană Reinhart Guib, episcopul reformat maghiar Kato Bela, episcopul lutheran-maghiar de la Cluj Adorjani Dezsö Zoltán, episcopul greco-catolic de Cluj Florentin Crihălmeanu şi IPS Gyorgy Jakubinyi, arhiepiscop romano-catolic.
“Noi, înalţii prelaţi ai bisericilor istorice din Transilvania, semnatarii acestei declaraţii, bazându-ne pe valorile fundamentale ale creştinismului, pe dragostea faţă de Dumnezeu şi respectul faţă de aproapele nostru, reafirmăm dorinţa noastră de a dezvolta relaţii corecte şi principiale între bisericile noastre istorice. Susţinem dreptul la o exprimare liberă, bazată pe bună credinţă, şi milităm pentru protejarea integrităţii şi a caracterului nostru multicultural, multietnic şi multiconfesional. Ne exprimăm convingerea că un dialog ecumenic autentic interconfesional bazat pe respect şi toleranţă poate conduce la o abordare corectă şi justă a vieţii religioase în folosul comunităţilor noastre. Într-o lume complexă şi mereu în schimbare, dragostea faţă de Dumnezeu şi respectul faţă de aproapele nostru zidit după chipul lui Dumnezeu trebuie să rămână elemente esenţiale ale unirii oamenilor în numele lui Hristos. Să respectăm religia şi cultura aproapelui nostru, să-l iubim ca pe noi înşine, şi în felul acesta să lăsăm moştenire generaţiilor următoare cultura comuniunii şi a diversităţii în unitatea dragostei creştineşti pentru oameni. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”, scrie în declaraţia semnată, duminică, la Bistriţa, de reprezentanţii a şase biserici istorice din Transilvania.
Începând de joi, la Bistriţa au avut loc mai multe manifestări dedicate aniversării a 450 de ani de la sfinţirea Bisericii Evanghelice din oraş, la evenimente fiind prezenţi peste opt sute de saşi din Germania, Austria, Elveţia şi România.
1 comentariu
Suntem la 5 ani fără câteva zile de la sinodul prin care PS Sofronie Drincec şi ÎPS Nicolae Corneanu au fost „judecaţi” pentru nişte fapte normale, de apropiere firească între culte. PS Drincec sfinţise Crişul în ianuarie 2008, împreună cu PS Bercea, episcopul greco-catolic al Oradiei iar ÎPS Nicolae Corneanu participase la o slujbă de sfinţire a unei biserici greco-catolice din Timişoara, unde s-a împărtăşit împreună cu cei prezenţi. După acea „judecată”, aprig cerută de ÎPS Bartolomeu Anania, care avea multe motive să-l urască pe confratele său bănăţean, s-a hotărât „iertarea împricinaţilor” însă s-a şi dat o pravilă cum că nimic nu se mai face împreună, sub pedeapsa caterisirii: nu tu înmormântări, nunţi, botezuri – nimic. S-a ajuns la situaţia aberantă ca nici măcar clopotele acum ortodoxe să nu se tragă pentru un decedat greco-catolic, în sat unde biserica greco-catolică nu a fost încă retrocedată, de teama regulii ortodoxe noi, anti-ecumenice, în teritoriul episcopului ortodox Gurie.
Această teamă de orice adiere de ecumenism, în rândul preoţilor şi ierarhilor ortodocşi, precum şi panica unora de a se vedea mai puţin populari decât ierarhii catolici, au dus la întâmplări penibile, de neînchipuit. Unii ierarhi ortodocşi îşi trimit oamenii indezirabili la întâlnirile comune gen „Săptămâna de rugăciune”, la înmormântări sau la sfinţiri de obiective neutre, în speranţa caterisirii lor.