Diferenţele înregistrate între veniturile din judeţele României sunt uriașe

Asculta acest articol

România a înregistrat cea mai rapidă creştere economică din Europa, dar aceasta nu se simte în mod egal la nivelul ţării, se arată în studiul “România inegală – disparităţile socio-economice regionale în România” publicat de Fundaţia Friedrich Ebert România. Astfel, harta disparităţilor arată existenţa a „patru Românii”, fiind vorba de; 1) Bucureşti: 2) regiunile urbanizate dinamice: 3) mijlocul rural al României: 4) regiunile rurale şi industriale vechi cu provocări socio-economice semnificative.

Cel mai mare venit mediu lunar nominal este în Capitală, iar cel mai mic în Bistrița-Năsăud

De pildă, în judeţul Vaslui ponderea salariaţilor în populaţia cu vârsta cuprinsă între 20-65 de ani este de doar 18,1%. Procentul este cu mult mai mic faţă de 75,9% în Capitală, 57,2% în Ilfov, 55,7% în Cluj sau 52,3% în Timiş, se arată în studiul publicat de Fundaţia Friedrich Ebert România.

Judeţele cu cea mai mică pondere a salariaţilor în populaţia cu vârsta cuprinsă între 20-65 de ani sunt: Vaslui 18,1%, Botoşani 20,9%, Giurgiu 21,2%, Călăraşi 24,1%, Suceava 24,1%.

În partea opusă, judeţele cu cea mai mare pondere a salariaţilor în populaţia cu vârsta cuprinsă între 20-65 de ani sunt: Ilfov 57,2%, Cluj 55,7%, Timiş 52,3%, Braşov 47,7%, Sibiu 47,7%.

Şi în privinţa veniturilor s-au constatat diferenţe mari între judeţe.

Capitala conduce clasamentul cu un venit mediu lunar nominal de puţin peste 6000 de lei. La polul opus cel mai puţin câștigă în medie românii din Bistriţa-Năsăud unde venitul mediu lunar nominal este de 3365 de lei.

Cele mai mari venituri medii sunt consemnate în: Cluj 4952 lei, Timiş 4806 lei, Ilfov 4765 lei, Iaşi 4427 lei, Sibiu 4334 lei.

Cele mai mici venituri lunare medii se reg[sesc în: Bistriţa-Năsăud 3365 lei, Harghita 3383 lei, Vrancea 3414 lei, Neamţ 3447 lei, Covasna 3447 lei.

Disparităţile regionale s-au amplificat semnificativ după schimbarea de regim politic din 1989. La începutul anilor ’90, patru regiuni aveau un PIB per capita mai mare decât media naţională, în timp ce în 2018 acest lucru era valabil doar în cazul a două dintre ele.

Mai mult, dacă în 1993 PIB-ul per capita nu scădea în niciuna dintre regiuni sub 80% din media naţională, în 2018 Regiunea Nord-Est avea doar 63% din media naţională a PIB-ului per capita (Institutul Național de Statistică, 2020). Bucureşti-Ilfov, regiunea cu cea mai rapidă creştere, a pornit de la 136% din media naţională în 1993 pentru a ajunge la 227% în 2018. În termenii decalajelor inter-regionale, ar trebui remarcat că, dacă în 1993 cea mai săracă regiune, Nord-Estul, avea 59% din PIB-ul per capita al celei mai dezvoltate regiuni, Bucureşti-Ilfov, în 2018 această proporţie scăzuse la 27%, se mai precizează în studiu.