Asculta acest articol
Fermierii sătmăreni din zootehnia sătmăreană sunt îngrijoraţi de soarta viitoare a animalelor. Ca urmare a secetei prelungite păşunile sunt aproape uscate, plantele furajere perene nu se dezvoltă, iar producţia de cereale de toamnă este pusă sub semnul incertitudinii. Va scădea la aproape jumătate şi producţia de fân pe suprafeţe cu destinaţia fâneţe.
Oierii susţin că este anul falimentului
Din surse ale Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală – DADR Satu Mare, am aflat că la nivel de judeţ sunt înregistrate 49.494 de hectare de păşuni comunale, cărora li se adugă composesoratele, dar şi 26.618 hectare de fâneţe naturale.
În condiţiile actuale de secetă prelungită, sau dacă doriţi, cu precipitaţii nesemnificative distribuite neuniform pe cuprinsul judeţului, crescătorii de animale sunt în pragul disperării. Se dovedeşte că în acest an păşunile au asigurat masă verde maximum două luni de zile. În rest incertitudinea s-a instalat pentru o bună vreme.
Pentru suprafaţa de păşune existentă la nivel de judeţ se evidenţiază existenţa în acte a unei încărcături 46.745 de bovine, 276.564 oi, 14.994 de capre şi 8.769 de cai.
Starea de spirit a celor care sunt implicaţi în zootehnia judeţului rezultă din cele ce urmează. Am purtat discuţii atât cu fermieri crescători de vaci, dar şi cu oieri. Concluzia este unanimă – păşunile sunt uscate şi chiar este greu de anticipat soarta animalelor până la toamnă, dar şi în perioada de stabulaţie.
Ioan Faur din Satu Mare, cunoscut crescător de oi, ne-a spus cu o doză de mâhnire că mai rău nu se poate. Acest an va reprezenta pentru mulţi crescători de animale anul falimentului. Asta indiferent că se vorbeşte despre creşterea oilor şi a caprelor sau despre bovine.
Mai multe citiţi în ediţia tipărită de miercuri, 9 iulie, disponibilă la chioşcurile de ziare sau în ediţia electronică (abonament pdf).
4 comentarii
Pasunat necontrolat,abuziv,….
Neintretinerea pasunilor.
Se i-au bani de la APIA ,care ajung doar in buzunarele unora.
Nu se fac lucrari pe pasune.
Inainte, erau si copaci izolati -pe pasuni.
Aveau rostul si menirea lor in protectia pasunilor si animalelor.
Comunistii au taiat acesti stejari seculari. Au scos chiar si radacinile ,care erau imense.
Acum pe pasuni – bate doar vantul,…cand bate …si arsita.
Acum cand seceta a parjolit atata suprafata de pajisti vin si intreb fermierii:de ce nu au intretinut pajistile in anii anteriori?,nu asteptati doar mila cereasca,pt ca fanete vreti sa aveti dar niscaiva ajutor pt mentinerea pajistilor din raza comunelor nu se face.Din pacate are loc un pasunat necontrolat in intreaga tara,da-i sa mearga,nu conteaza bovine,cabaline,ovine toate la gramada,ma mir ca mai suporta pamantul.
efectele secetei sunt marite si de infrastructura de desecare, care nu mai are nici un rost. Autoritatile si proprietarii/utilizatorii de pajisti ar trebui sa transforme sistemul de desecare in una de mentinere a apei.
Plus, degradarea pajistilor este cauzata si de suprapasunatul cu oi, in anumite zone. Din pacate nu exista o autoritate care sa supravegheze modalitatea in care sunt gestionate pajistile.
Nu are referiri aceasta stire la articol dar este interesant cum vede Jurnalul National “realizarile “din judetul satu Mare.
România rurală a rămas undeva în secolul 19, iar autorităţile nu fac nimic să schimbe această realitate. Cel mai proaspăt exemplu vine din Satu Mare. Accesul în două comune se face printr-un sens giratoriu care a costat două milioane de lei.
Problema este că în cele două comune nu găsim nici şcoală, nici canalizare şi nici măcar drumuri asfaltate care să ducă spre acel sens giratoriu.
Sensul giratoriu leagă localităţile Gelu şi Terebeşti de groapa de gunoi din zonă. Aceasta ar fi marea lui utilitate, susţin autorităţile.
Asfaltarea a 11 km de şosea plus construcţia sensului giratoriu au costat în total 22 de milioane de lei. Asta în condiţiile în care şcoala din sat e în reabilitare din 2008, iar copiii merg zilnic câţiva kilometri până la următoarea localitate.