Asculta acest articolNiciuna dintre comisiile care trebuie să se pronunţe în privinţa doctoratului nu va începe analizarea lucrării în viitorul apropiat. După ce li s-au pus beţe în roate în mod repetat şi au fost dizolvate ulterior de ministrul interimar al Educaţiei, Liviu Pop, comisiile sunt încă în stadiul de organizare.
Sursa: Codrin Prisecaru
La Universitatea din Bucureşti, Comisia de Etică, nou constituită, a reuşit, săptămâna trecută, să stabilească un corpus de documente care va sta la baza evaluării lucrării. Membrii comisiei se vor întâlni şi în cursul acestei săptămâni, însă, după cum au declarat reprezentanţi ai universităţii, la această întâlnire nu se va lua o decizie în privinţa lucrării.
Cum se bate pasul pe loc
Nici Consiliul Naţional de Etică, aflat în subordinea Ministerului Educaţiei, nu face paşi în acest sens. Săptămâna trecută, când a avut loc cea mai recentă întrunire a membrilor, s-au discutat alte cazuri, pe motiv că dosarele respective fuseseră depuse mai demult, iar lucrării lui Ponta nu-i venise încă rândul să fie dezbătută. Surse din Consiliu au declarat ieri că nu s-a stabilit încă data următoarei întâlniri şi că e puţin probabil ca analiza lucrării premierului să fie făcută în viitorul apropiat.
CNATDCU îşi aşteaptă noii membri
Cel de-al treilea organism care ar putea da un verdict în cazul Ponta, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), este în plin proces de reorganizare, după ce Liviu Pop l-a dizolvat exact în ziua în care membrii s-au întâlnit, au analizat lucrarea şi au stabilit că reprezintă un plagiat. Decizia lor nu este însă validă, dat fiind faptul că ordinul de ministru care prevede dizolvarea şi reorganizarea CNATDCU fusese deja dat.
Platforma cu doctorate, scoasă în afara legii
Reorganizarea CNATDCU presupune primirea a încă 25 de membri, iar propunerile trebuie să vină din partea universităţilor. Până la întregirea comisiilor de specialitate, nicio lucrare nu poate fi analizată. Fostul preşedinte al Consiliului, Dragoş Ciuparu, spune că, la fel de grav ca dizolvarea consiliului este faptul că, prin acelaşi ordin de ministru, a fost anulată platforma unde se transmiteau electronic lucrările de doctorat.
”Platforma începuse să funcţioneze de o lună, primisem parolele de acces şi începuseră să se încarce teze şi referate, însă, prin ordinul de ministru, ea a fost scoasă în afara legii”, susţine Dragoş Ciuparu. Proiectul din care făcea parte platforma prevedea şi un control automat al lucrărilor, inclusiv detectarea plagiatului, a elementelor de originalitate pe care le are o lucrare, etc.
Responsabilitatea pentru autenticitate o are universitatea
Alţi membri CNATDCU spun însă că platforma respectivă serveşte exclusiv pentru a uşura munca de analiză a pe care o o fac cei din comisiile de specialitate din cadrul consiliului. ”Practic, lucrările de doctorat sunt încărcate online, iar noi nu mai trebuie să ne deplasăm la Bucureşti pentru a le analiza în varianta pe hârtie”, explică un membru al consiliului. Ceea ce verifică această comisie este, de fapt, corectitudinea întocmirii dosarului, iar doar în cazul în care există o sesizare privind un posibil plagiat analiza se face amănunţit. ”Responsabilitatea pentru autenticitatea lucrării o are universitatea, ea este cea care verifică lucrarea, ea dă titlul şi tot ea trebuie să îşi asume autenticitatea ei. Sigur, în cazul în care suntem sesizaţi, noi putem analiza o teză, pentru că intră în atribuţiunile noastre acest lucru”.
Lipseşte o bază de date
Totuşi, momentul în care lucrările de doctorat din România vor putea fi verificate este încă departe, susţin profesorii universitari. Este nevoie de o bază de date care să conţină lucrări deja realizate şi un soft care să detecteze plagiatul. Pentru realizarea unei astfel de baze de date se lucrează în acest moment la Universitatea Babeş Bolyai, din Cluj Napoca, iar prima universitate care a achiziţionat un soft antiplagiat este Universitatea de Vest din Timişoara.
Fii primul care comentează