Două-trei variante de guvernare

Asculta acest articol

Indiferent cine va fi viitorul președinte, un lucru rămâne cert: populația României s-a divizat. Multă vreme de aici înainte vor exista păreri radical diferite despre același lucru.
Dacă băsescienii văd un obiect de culoare albă, ceilalți îl vor vedea automat negru. De aici se pot trage câteva concluzii. În primul rând se pot deduce mișcările din parlament de după alegerile prezidențiale. Să zicem că Traian Băsescu își reînnoiește mandatul. Obligat de situație, el a declarat mai în glumă mai în serios că va face un guvern cu PNL. Vedem însă că pe zi ce trece prăpastia dintre cele două partide se lărgește.
Nu avem niciun exemplu în care liderii și simpatizanții celor două partide să cadă de acord asupra unei singure soluții, a unui singur subiect de interes general. Cum e posibil așa ceva? Cum s-a ajuns în situația ca două partide care se pretind de dreapta să aibă viziuni atât de diferite?  Lui Traian Băsescu îi va fi extrem de greu să aducă la aceeași masă cele două partide.
Dacă viitorul președinte va fi Mircea Geoană situația pare mai simplă. PSD și PNL au o mai veche colaborare din perioada guvernului minoritar Călin Popescu Tăriceanu. După ieșirea de la guvernare, deși Geoană și Antonescu se bat pentru intrarea în finala prezidențială, PSD și PNL au găsit un punct comun prin susținerea lui Klaus Iohannis pentru funcția de prim-ministru. O majoritate PSD-PNL-UDMR este o certitudine în cazul în care Mircea Geoană devine președinte.
Nu același lucru este valabil în cazul în care Crin Antonescu ajunge la Cotroceni. În ciuda relațiilor proaste cu Traian Băsescu, PNL poate lua în calcul o alianță cu PDL. Spun, desigur, că fără Băsescu. După alegeri relațiile dintre cele două partide se pot schimba? Greu de prevăzut. Depinde cât de adânci sunt diferențele. Campania electorală dură poate lăsa urme greu de șters.
Rămânerea lui Traian Băsescu la Cotroceni nu exclude alegeri parlamentare anticipate. Poate că după prezidențiale UDMR se va lăsa atras de PDL, la fel și minoritățile naționale. Cu ce mai adună de la PSD și PNL s-ar putea încropi o majoritate. S-ar putea pune problema imoralității, dar va conta prea puțin. Evident, democrat-liberalii mizează pe o astfel de schemă strategică. Nu există nicio îndoială că PDL și Traian Băsescu nu-și doresc un guvern Negoiță, ci așteaptă rezultatele alegerilor.
Cele trei variante de guvernare din acest moment sunt pur teoretice și valabile doar până la alegeri. După alegeri viața politică se va simplifica. Poate va continua cearta și circul, dar cu un guvern instalat după toate normele. Se poate așterne o liniște aparentă, dar în jurul unui guvern slab, tracasat, tras în toate părțile de partidele eventualei coaliții majoritare.
Rând pe rând, candidații prezidențiali își exprimă opiniile despre viitoarea guvernare. Crin Antonescu a declarat miercuri că PNL va stabili regulile după care se va constitui guvernul viitor. În sensul că fără parlamentarii liberali nu se poate realiza o majoritate nici de către PSD, nici de către PDL.
Mircea Geoană, după cum este normal, lasă să se înțeleagă că PSD va deveni principalul partid de guvernare.
La rândul său, Traian Băsescu rămâne la ideea că după alegeri se va forma un guvern de dreapta PDL-PNL.
În felul lui, fiecare candidat are dreptate. Dacă știu că trebuie să colaboreze, de ce se ceartă atât de urât în campania electorală?