Asculta acest articolUn număr tot mai mare de economişti care lucrează în think tank-uri şi bănci de investiţii sunt de părere că criza economică din Europa a afectat şansele celor mai sărace membre ale UE de a ajunge din urmă sau de a converge cu nivelul de trai din omologii mai bogaţi, scrie money.ro.
Potrivit expertului Zsolt Darvas, cercetător la think-tank-ul Bruegel cu sediul la Bruxelles, Bulgaria şi România au şanse să conveargă, dar în mod realist, dacă peste 40-50 de ani vor avea în jur de 50% din media UE, nu va fi rău, se arată într-o analiză a Reuters.
Convergenţa – tendinţa pentru noile ţări membre de a se îndrepta spre produsul intern brut mediu pe cap de locuitor din Europa – a fost mult timp una dintre recompensele aderării la UE. A fost ceea ce politicienii au promis aproape universal până la aderare, afirmând că ajutorul generos pentru dezvoltare de la Bruxelles şi investiţiile străine le vor putea ajuta să urmeze exemplul Irlandei, al cărei boom a transformat-o din codaşul UE în ”Tigrul Celtic”.
Fostele state comuniste din Europa de Est păreau să urmeze aceeaşi cale. Dar convergenţa s-a încetinit acum în multe locuri, iar economiştii spun că s-ar putea opri în termen de aproximativ 20 de ani, la niveluri mult mai mici decât s-a sperat anterior.
“Ajungerea din urmă este puţin probabil să aibă loc atât de repede pe cât ne-am gândit înainte de 2008′, a declarat Ville Kaitila, cercetător de la ETLA, Institutul de Cercetare a Economiei finlandeze, referindu-se la jalonul de măsurare cel mai larg utilizat pentru nivelul de trai. ”Chiar dacă a existat o convergenţă pe termen lung în UE, convergenţa nu este o lege naturală”, a precizat el.
Încetinirea economică din ultimii patru ani are deja consecinţe. Supăraţi de măsurile de austeritate şi de progresul lent, unii alegători s-au îndepărtat de partidele adepte ale reformei în favoarea celor care promovează plase de protecţie socială mai puternică şi care resping reformele economice.
În Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia, oamenii au băut şampanie şi au dansat pe străzi atunci când UE le-a primit în club cu opt ani în urmă. Bulgaria şi România au fost nevoite să aştepte încă trei ani pentru a adera, proces legat de care politicienii şi economiştii au spus că le va stimula economiile.
În timp ce restul UE a crescut cu 2% pe an din 2000 în 2008, noile state membre est-europene au crescut uşor dublul acestei rate, cu Letonia ajungând la 11,2% în 2006. Convergenţa părea un lucru sigur. Produsul intern brut al Bulgariei pe cap de locuitor a atins 44% din media UE în 2008, de la 28% la începutul deceniului. România a crescut cu două treimi la 47%.
Criza a pus însă capăt boom-ului şi a încetinit convergenţa. Fiecare ţară din regiune, cu excepţia Poloniei, a avut o recesiune în ultimii patru ani. Letonia şi-a redus creşterea cu peste de o cincime în perioada 2008-2010, iar o contracţie de doi ani în România a şters peste 8% din producţia sa anuală.
“Cetăţenii noilor state membre trebuie să se fi aşteptat la o convergenţă rapidă. Ca urmare, au fost dezamăgiţi’, au afirmat într-un e-mail experţii ungari privind economiile în tranziţie, Peter Halmai şi Viktoria Vasary. ‘Maşina de convergenţă continuă să lucreze, dar la un nivel mai scăzut decât era de aşteptat anterior. În anumite ţări convergenţa s-a oprit sau a încetinit într-o mare măsură’, au precizat ei.
În previziuni actualizate dintr-un document din 2010 publicat în ”The European Journal of Comparative Economics”, Halmai şi Vasary au evaluat creşterea din noile state membre ca depăşind-o pe cea a celor 15 state membre iniţiale din UE, cu un vârf în 2030 sau 2040. ‘Convergenţa reală se va opri din 2030 şi s-ar putea să apară chiar o divergenţă moderată de la UE în format de 15’, au apreciat Halmai şi Vasary.
Deşi admit că previziunile lor pe termen lung sunt incerte, economiştii cred că în majoritatea statelor avansate – Slovacia, Slovenia şi Cehia – eventuala plafonare a convergenţei va atinge vârful în jurul normei UE, după care va scădea din nou sub acest nivel. Polonia va atinge 76% din media UE în 2060, au spus ei, departe de laudele de anul trecut ale fostului ministru de finanţe Leszek Balcerowicz că Polonia ar putea ajunge din urmă Germania în 20 de an şi în urma unei membre a zonei euro chiar tulburate ca Portugalia. Cele două ţări cele mai sărace, Bulgaria şi România, vor lupta pentru a străpunge bariera de 60% în următorii 30 de ani, iar România ar putea regresa sub nivelurile actuale, au spus ei.
Fii primul care comentează