Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

După moartea Nabucco, kazahii se oferă să ne aducă gaz caspic. Ce şanse are proiectul

varianta South Stream prin Romania
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
Caspian Pipeline Consortium (CPC)
Caspian Pipeline Consortium (CPC)

Kazahstanul intenţionează să ia locul Azerbaidjanului în ecuaţia aprovizionării cu gaz caspic a României.

Ţara deţine suficiente rezerve de gaz iar o parte din el ar putea ajunge în România chiar prin South Stream, proiectul rival al defunctului Nabucco. Cât de fezabil este acest proiect, întreabă economica.net.

Kazahstanul, ţara cu care România şi-a consolidat recent legăturile de afaceri în urma rezolvării pe cale amiabilă a conflictului creanţei Petromidia, şi-a oferit disponibilitatea să exporte gaze naturale în România, după ce partenerii proiectului Şah Deniz din Azerbaidjan au exclus proiectul Nabucco de pe lista traseelor prin care gazul din Caucaz urmează să ajungă în Europa.

 

În cadrul vizitei pe care premierul român Victor Ponta a făcut-o zilele trecute în Kazahstan, omologul său de la Astana i-a propus livrarea de gaze naturale din Kazahstan printr-o extensia a viitoarei conducte South Stream, din Bulgaria spre România. Informaţia a fostă făcută publică chiar de Guvenul României.

 

South Stream, singurul proiect început

 

South Stream este singurul proiect din domeniul gazului apropiat de România a cărei construcţie a fost deja demarată. Gazoductul de 2.380 de kilometri, ale cărui costuri sunt estimate la 16,5 miliarde de euro, ar trebui să permită Rusiei să livreze anual 63 de miliarde de metri cubi de gaze naturale către Europa. Construcţia a fost demarată deja la finalul anului trecut.

 

Gazoductul Rusiei va fi construit pe sub Marea Neagră până în Bulgaria, după care va tranzita Serbia, Ungaria, Slovenia şi Italia, evitând teritoriul Ucrainei, pe unde trec deja volume importante de gaze naturale destinate Europei.

 

Propunerea vine la doar o zi dupa esecul oficial al proiectului Nabucco, care ar fi trebuit sa aduca în Europa, prin România, gaze naturale din Azerbaidjan. Partenerii din proiectul Şah Deniz au ales însă proiectul TAP, Trans-Adriatic Pipeline, prin care gazul ajunge din Turcia în Italia.

 

Cât de fezabilă este propunerea kazahilor

 

Deşi nu are potenţialul Azerbaidjanului, Kazahstan dispune şi el de numeroase rezerve de gaze naturale, asociate cu importantele resurse de petrol pe care le deţine.

 

Producţia actuală de gaze naturale din Kazakstan este de 25 miliarde de metri cubi, din care KazMunayGas – 4,9 miliarde mc3 (13%). Compania opereaza şi reţeaua naţională de transport a gazelor naturale, capacitatea totală de tranzit fiind de 110,6 miliarde mc3 şi face legatura între Rusia, Turkmenistan, China şi Uzbekistan.

 

Pe de altă parte, guvernele român şi kazahstanez sunt parteneri într-un fond de investiţii care va avea pe mână pana la un miliard de dolari, convenit după stingerea conflictului legat de creanţa Petromidia. KazMunayGas a pus pentru început 150 de milioane de dolari în fond. Statul român va fi acţionar la cu 20%, participaţia în valoare de 30 de milioane de dolari fiind oferită de compania kazahă cu titlu gratuit.

Fondul de investiţii va atrage, pe lângă contribuţia KazMunayGas, şi finanţări suplimentare de pe piaţa financiară, estimarea de capital atras ridicându-se la un milliard de dolari.

 

Interes sporit pentru Marea Neagră

 

Interesul KMG în regiunea Marii Negre reprezintă o dezvoltare strategică pentru crearea unei punţi de legătură între resursele energetice şi Europa. Astfel, compania este unicul acţionar al Grupului Rompetrol (rafinării, depozite, benzinării, terminal maritim petrolier cu o capitate de descărcare de 24 milioane tone pe an), al operatorului terminalului petrolier din Batumi Gerogia, KazMortransflot – companie ce deţine două tancuri petroliere de tip Aframax (115.000 tdw), si deţine 19% din Caspian Pipeline Consortium (CPC), operatorul conductei de transport ţiţei dintre zacămintele din vestul Kazahstanului şi portul de la Marea Neagra – Novorossiysk Rusia.

Cu o lungime de 1.510 km, conducta are o capacitate de tranzit de 28,2 milioane de tone pe an. După finalizarea lucrărilor de extindere a conductei, se estimează o capacitate a CPC de 67 milioane tone de ţiţei anual, din care 50 de milioane provenite din resursele Kazakhstanului.

 

 

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns