Durerea pamantului

Asculta acest articol

Lumea in care traim este ingrozitor de neechilibrata in ceea ce priveste veniturile si consumul. Cel putin trei sferturi din venitul mondial, trei sferturi din venituri si servicii si aproape intreaga cercetare stiintifica sunt concentrate in mainile unui sfert din populatia lumii, care consuma peste 80% din principalele resurse minerale globale. Numai pentru inarmare consumurile acestora din urma este egal cu tot ceea ce consuma restul lumii. Romania este una dintre tarile cu cele mai mari suprafete agricole cultivabile din Europa, dar cu productii extrem de modeste la hectar. Unde trebuie cautate motivele si vinovatii? Una dintre cauze ar putea fi subventiile. Subventiile la hectar sunt printre cele mai mici din UE, adica undeva la o treime din mediul UE, mai ales ca se dau bani si pentru cele trei milioane de hectare nelucrate. Nu este o noutate ca in unele zone ale Romaniei pamantul se mai ara cu plugul tras de animale. De ingrasaminte nu mai prea are rost sa vorbim. Micii fermieri din Romania, care detin aproximativ 85% din suprafetele cultivabile, ingrasa pamantul doar cu ce rezulta de la animale. Prea putini sunt cei care isi ingaduie un ingrasamant bun. In statele UE, consumul mediu de ingrasamant activ la hectar este de 200-250 kg, in timp ce in Romania aceasta medie nu trecea de 70 kg. Dar marile unitati agricole isi permit sa puna cat este media europeana. Productia de anul acesta este doar una estimativa la capitolul paioase, dar se spune deja cu certitudine ca va fi mai mica decat cea de anul trecut. La grau, in 2009, in Romania ocupa locul patru ca suprafata cultivata in Europa, cu 8,5% din total. Impreuna cu Franta, Germania si Polonia, detinem aproape 50% din culturile europene de grau. Diferenta apare la productie, unde Franta a avut aproape 7,5 tone la hectar, in timp ce Romania abia daca a recoltat 2,3 tone la hectar. Cu aceasta medie, Romania ocupa locul 7, cu doar 3,7% din totalul productiei europene. Intr-un top 10 al productiei la hectar noi suntem pe ultimul loc, cel mai mult producand Anglia, circa 8,3 tone la hectar, dupa cum arata cifrele Eurostat. Si cand te gandesti ca in anii ‘80, cand in Romania se cultiva soiul de grau Fundulea, acesta avea un randament de 8 tone la hectar, iar in cei mai slabi ajungea la doar 6 tone la hectar. Astazi, indiferent de soi, 4 tone la hectar sunt vazute ca o minune dumnezeiasca. Nu doresc sa ranesc sentimentele nimanui, dar cred ca nimeni, prin urmare nici agricultorii, nu trebuie sa fie maguliti cu complimente ieftine. Prin urmare, gandesc ca procesul de dezvoltare spre o agricultura mai performanta ar fi mai bine ajustat daca fondurile europene ar fi mai usor de accesat de catre fermieri. Daca ei s-ar grupa (am putea zice si regrupa) in asociatii agricole ar reusi sa construiasca mai multe spatii de depozitare corespunzatoare pentru diferite produse agricole care, in prezent, sunt veriga slaba a lantului.

Nicolae Bud