Efectele măsurilor salvatoare

Propunerea de micşorare a concediului maternal a declanşat o furtună în coaliţia de la guvernare. Credem că nimeni, cu atât mai puţin ministrul Botiş, nu se aştepta să apară atâtea opinii, să se nască atâtea controverse.
Cu acest prilej s-a observat un lucru. Până în prezent, în toată perioada când guvernanţii au subscris la măsuri aspre, fiind în favoarea austerităţii, nimănui nu i-a trecut prin minte că trebuie luat în calcul elementul uman. Deciziile au fost luate din birouri pe baza unor calcule contabiliceşti. Este ca la un război, condus dintr-un buncăr fără ca cei cu sarcini decizionale să iasă şi să privească, să vadă care au fost ţintele şi în ce stare sunt acestea. Le este uşor guvernanţilor, în simptomatica paranoie a puterii, să procedeze astfel. La o săptămână de la alegeri, în niciun caz mai mult, ei se desprind de realitate, nu o mai pricep, iau măsuri ce contravin acesteia. Revin cu picioarele pe pământ abia după ce se prăbuşesc în alegeri şi redevin oameni ca toţi oamenii.
Abia acum, la proiectul ministrului Botiş, în ceasul al doisprezecelea am putea spune, politicienii cercetează situaţia cu mai multă luare-aminte. Ministrul, probabil un as al calculelor, a observat că dacă se înjumătăţeşte concediul maternal, se obţin nişte economii pentru bugetul de stat, economii chiar dacă apoi se oferă mamelor stimulente materiale.
E acelaşi lucru ca şi cu calculele efectuate pentru reducerea salariilor cu un sfert. Nicio altă măsură complementară pentru stimularea economiei, iar în cazul de faţă, al reducerii concediului natal, nicio măsură care să înlocuiască lipsa mamei din preajma copilului. Ca de fiecare dată a triumfat calculul din birou, niciunul dintre guvernanţi negândindu-se la impactul deciziei pe termen lung.
Hot[rârea de a se oferi mamelor un concediu substanţial, plătit rezonabil din bugetul statului, a avut drept scop stimularea şi creşterea natalităţii. Fapt care s-a şi întâmplat, statisticile ilustrând o creştere a numărului de naşteri. De aici logica că dacă concediul postnatal a fost stimulativ pentru dinamica demografică, reducerea lui la jumătate se va reflecta în chip aspru asupra numărului de naşteri. Are loc o reducere a cheltuielilor bugetare, dar impactul este înfiorător asupra naţiunii. Regresul se va înregistra pe termen lung şi va decima populaţia. Efectele acestea sună a genocid, pentru că se crează premisele unui genocid. Desigur, pentru că românii decid astăzi să nu mai acorde mamelor concediu natal integral, iar efectul va fi devastator în viitorul apropiat şi depărtat tot pentru România, obligată de guvernanţi să-şi lichideze urmaşii şi să pună umărul la îmbătrânirea populaţiei. Nu credem că este vreo exagerare în aceste afirmaţii, par astfel, ca o exagerare, pentru că nu toată lumea are suficient curaj să privească adevărul în faţă. Şi aceeastă măsură, dacă va fi luată, se va înscrie într-un ansamblu de hotărâri ce au drept consecinţă deterioarea populaţiei: austeritatea în sistemul medical, farmaceutic, distrugerea spitalelor, degradarea învăţământului. Nişte economii ce azi par salvatoare, în viitor au efecte zdrobitoare.