Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

Enoriaşii cultelor creştine bizantine au intrat în Postul Naşterii Domnului

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Postul Crăciunului a început în 14 noiembrie şi se termină în 24 decembrie

Odată cu ziua de 14 noiembrie, creştinii ortodocşi şi greco-catolici au intrat în Postul Crăciunului ce închipuie ajunarea de 40 de zile a prorocului Moise ce aştepta pe Muntele Sinai cuvintele lui Dumnezeu, Cele 10 porunci, precum şi postul patriarhilor din Vechiul Testament, aşteptând venirea Mântuitorul Iisus Hristos.

Anul acesta s-a lăsat cu sec în seara de 13 noiembrie şi nu pe 14 noiembrie, pentru că aceasta, din urmă, a căzut miercuri în zi de post. Astfel, perioada Postului Naşterii Domnului este în acest an din 14 până în 24 decembrie inclusiv.

Asemeni prorocului Moise şi a patriarhilor din Vechiul Testament, creştinii trebuie să-l aştepte prin ajunare pe Cel născut din Fecioara Maria. În această perioadă nu se mănâncă ouă, carne şi brânză.

24 decembrie – zi de post aspru

Legile bisericeşti spun: “Postul este înfrânarea de la toate mâncărurile, sau la caz de boală, numai de la unele, de asemenea şi de băuturi şi de toate poftele cele rele, pentru ca să poată creştinul să-şi facă rugăciunea lui mai cu înlesnire şi să îi fie milostiv Dumnezeu, însă şi pentru a ucide poftele trupului şi a primi harul lui Dumnezeu.”

A posti nu înseamnă doar abţinerea de la unele mâncăruri, ci şi cea de a nu săvârşi lucruri rele care-l îndepărtează pe Dumnezeu de oameni. În ceea ce priveşte alimentaţia, Postul Crăciunului este mai uşor faţă de Postul Mare, cel al Paştelui, deoarece are mai puţine zile şi mai multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Aceste dezlegări sunt marcate în calendarul creştin prin menţiunea dezlegarea la peşte, sau prin simbolul unui peşte. De altfel, se dezleagă la peşte şi preparate din peşte, la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică din perioada 21 noiembrie – 16 decembrie, inclusiv. În ultima zi de post, 24 decembrie, numită şi Ajunul Crăciunului, se ţine post aspru. Se mănâncă tocmai seara grâu fiert îndulcit cu miere, covrig sau turte din făină, la fel cum cu seminţe a ajunat prorocul Daniil şi cei trei tineri din Babilon. Aceştia au închipuit mai înainte Naşterea Mântuitorului.

În ziua de Crăciun, 25 decembrie, se mănâncă de dulce.

Se colindă din 21 noiembrie

Ca vechime, cele dintâi menţiuni despre acest post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei.

La început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Unii posteau şapte zile, alţii şase săptămâni. Sinodul local din Constantinopol din anul 1166 a uniformizat durata acestui post, hotărând ca toţi creştinii să postească 40 de zile, cu începere de la 15 noiembrie.

Unii părinţi ne spun că se poate colinda şi se pot asculta colinde încă din prima zi de post. Din tradiţie aflăm că minunatele cântări cu versuri deosebite se glăsuiesc din 6 decembrie, când îl prăznuim pe Sfântul Nicolae şi până în 7 ianuarie, Sfântul Ioan Botezătorul.

Colindele sunt introduse în Biserică din 21 noiembrie în cadrul Slujbei Utreniei, Catavasiile Naşterii Domnului, şi se cântă până în 30 decembrie.

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns