Asculta acest articol[singlepic id=7901 w=320 h=240 float=]
Nu supararea, reprosul ori privitul din ochi crucis trebuie sa constituie limbajul de lucru in relatia cu institutiile statului vecin. Avem deja probe ca in interesul recuperarilor necesare, se impune un pragmatism urgent si eficient.
L-am auzit pe domnul Mihai Ghimpu enumerand actiuni pe care le-a initiat in interesul restructurarii relatiilor tarii sale cu tara noastra. Suntem la curent cu agenda bogata a vizitei sale si cu rezultatele concrete deja consemnate. Sunt propuneri concrete pentru revitalizarea contactelor dintre cetateni si exista sperante ca multime de alti pasi, fie si marunti sa fie stimulati de pe o zi pe alta. Salut ideea ca in aceasta calduroasa relansare, pe plan oficial, a raporturilor dintre Bucuresti si Chisinau, parlamentele celor doua tari sa joace un rol clar si convingator. Sunt gata sa-mi pun la dispozitie experienta, ideile si puterea de munca pentru succesul programului asumat prin semnarea documentului bilateral de catre liderii Senatului si Camerei Reprezentantilor. Avem datoria sa fim activi, pragmatici si eficienti. Se cuvine sa actionam cu tact, evitand astfel orice motiv de a alimenta suspiciuni. Colegialitatea, nivelul expertizei si pragmatismul vor trebui sa prevaleze. Sa ne ferim de gesturi care pot lasa loc la impresia de paternalism gratuit. Sunt convins ca se vor repune in miscare mecanisme folosite candva, ce si-au folosit utilitatea, precum Comitetul Interministerial ori comisiile de experti sectoriale. A existat candva un Departament pentru Republica Moldova, coordonat de Ministerul de Externe.Va reaparea el, asigurandu-se astfel coordonarea si coerenta atat de necesare. Daca imi aduc bine aminte, in conducerea MAE fusese creat, tocmai in aceasta idee chiar un post de secretar de stat cu atributii exclusive in domeniu. Ma intreb, pe de alta parte, de vreme ce ne-am familiarizat cu sedinte de guvern in duplex Bucuresti-Budapesta, de ce n-am extinde experimentul pe axa Bucuresti-Chisinau. Sunt convins ca normalizarea relatiilor dintre tarile noastre poate fi sustinuta si amplificata prin cautarea insistenta de noi instrumente de stransa colaborare la nivelul comunitatilor. Ma gandesc cu voce tare, chiar ar fi un obiectiv greu de atins daca am incerca sa punem in legatura directa toate localitatile din Republica Moldova cu localitati din tara noastra? Altfel se sta de vorba si altfel circula in ambele sensuri subiecte, experiente, forme de conlucrare. S-ar putea extinde formula de comunitati infratite in sfera liceelor, a scolilor de profil-pedagogie, de arte si meserii etc. N-as vrea sa inchei aceste reflectii prilejuite de venirea in fata noastra a inaltului demnitar de la Chisinau inainte de a lauda impulsul vizibil in directia redobandirii cetateniei de catre cei carora Constitutia le da dreptul.
Dar ridic si o intrebare< in ce masura suntem pregatiti sa si sarim in sprijinul romanilor din Basarabia stabiliti in Romania? Integrarea lor in societate imbraca forme specifice si nu odata foarte sensibile. Renunta unii din ei la o situatie agonisita intr-o viata de om, la recunoasterea publica dobandita. Si vin s-o ia de la capat. Problema care se pune imbraca doua aspecte. In primul rand este vorba de o necesara protectie la contactul cu agresiunile existentei intr-o tara adoptiva. In al doilea rand intervine obligatia de accesul la sanse egale cu cei din jur. Parerea ca e treaba lor, sa se descurce nu da curaj. Au fost, unii dintre ei deputati ministri ori cadre didactice cu prestigiu. Cineva le mai poarta de grija pentru a inlesni adaptarea si integrarea si a evita pe cat posibil atitudini incorecte, uneori traumatizante, fata de ei? Printr-o intamplare, se implinesc in aceste zile 20 de ani de la nasterea Podului de flori. Imi iau permisiunea sa-i felicit pe acei trubaduri ai libertatii si democratiei si sa le urez succes in toate cate isi propun sa faca la nivelul societatii civile pentru a infrati malurile Prutului.
Vor avea loc manifestari tulburatoare prin continut si semnificatii. Ma adresez lor, participantilor, apeland la urarea rostita intr-o imprejurare anume de oaspetele nostru de seama de acum cateva zile< Sa traiti, sa infloriti,/ In romana sa vorbiti!
Nicolae Bud
Fii primul care comentează