Euroscepticii ies in strada (II)

Asculta acest articol

Un cunoscut si apreciat comentator politic ne dadea asigurari zilele trecute ca Romania va falimenta in interiorul Uniunii Europene. Ceea ce, daca am inteles eu bine, reprezinta o pleasca (sa repet pe cineva cunoscut). Dar de ce m-as gandi neaparat la ce inseamna partea goala, cand ma pot concentra catre partea plina, in speranta ca astfel voi gasi in mine forta de a gasi finalmente drumul ce ma poate duce in directia cea buna? Marturisesc, in cazul de fata, ca prefer sa iau de bun ce declara recent un fin analist politic, de altfel si cadru universitar. Va fi bine in Romania, daca stim sa ne comportam corect, specific situatiilor de criza. Dureaza? a fost intrebat. Desigur. Cat? Poate un an, poate doi.

Vedem bine ca situatia nu este pe nicaieri roza. Dar unii deja s-au ridicat din genunchi. Chiar pasesc. Deci se poate. De ce n-am crede in exemplul lor molipsitor?

Pe de alta parte, nici nu ne putem face ca nu observam ca pericole pot veni din toate partile. Dosarul Grecia ramane tulburator. Aparitia lui a provocat frisoane. si nu doar in casa celor ce se intreaba< Daca gripa trece strada? Solutiile au fost identificate. Aceasta solidaritate europeana mie imi place. Sigur ca iesirea ta din criza nu poate provoca entuziasme celor pe banii caruia iesi din incurcatura. Asa ca trebuie privite cu o anume intelegere avertismentele de tot felul, rostite cu toata gura, pentru a auzi toti cei datori sa auda. In cazul de fata nu se strange cureaua in alta parte pentru ca grecul sa-si vada in continuare de portia lui zilnica de uzo, servit, de regula botezat cu apa, ceea ce ii si schimba culoarea. Este sa stim noi toti ca poate sa ne coste mult de tot daca nu ne facem ordine in propria ograda, si asta la vreme si nu doar cand ajunge cutitul la os. Asa ca tot felul de restrictii ce se anunta de catre tari finantatoare ale programului de criza se cuvin receptate drept inceputul altei epoci privind comportamentul celor puternici avertismente severe in directia celor ce nu inteleg ce aveau si ce au de facut. Observ cu cata graba anunta diferite state UE atatea masuri de redresare economica, in ton cu cerintele  Tratatului de la Lisabona. Retin mai ales cat de insistent ne sunt date asigurari ca nu asteapta cu mana intinsa sa le puna cineva in palma bancuta salvarii. Cazul premierului Zapatterro este cel mai recent si mi se pare o data in plus concludent. si iata de ce Spania detine presedintia rotativa a Uniunii si n-ar suna bine pentru prestigiul si autoritatea ei sa emita suspine aluzive. Apoi Spania figureaza de ceva timp la bursa zvonurilor privind dicultati financiar-bancare. Optimismul madrilen se vrea, poate, si un gest menit sa sublinieze ca grila de restrictii pe cale a fi formulata la adresa tarilor ce vor fi sprijinite de UE – ma refer la fondul recent stabilit pentru interventii pe piata Euro – nu o priveste direct. Cum ziceam, euroscepticii au vant bun din pupa. Ei isi dau ochii peste cap, solfegiind pronosticuri rele. Pun in cauza, unii dintre ei, chiar anduranta Uniunii Europene. Poate au ei cunostinta de date care noua ne scapa. Dar daca imi doresc ceva, aceasta are in vedere dorinta de a-i vedea contrazisi de realitati. si asta cat mai repede.

Nicolae Bud