Fermierii sătmăreni simt că nu sunt suţinuţi suficient de stat şi Uniunea Europenă

Asculta acest articol

Ultima parte a unui an calendaristic, sau a unui ciclu agricol, reprezintă un moment de analiză şi bilanţ a activităţii desfăşurate anterior. Cum această analiză, aşa cum menţionam în cele de mai sus nu se suprapune totdeauna cu anume repere calendaristice, analiza pare ceva mai complicată.

Această analiză, fie ea făcută cu anume indulgenţă, ca să nu-i spunem superficialitate, este departe de cele mai multe ori de ceea ce femierii în acest caz, îşi doresc pentru noul an. Aşa cum vă puteţi imagina, opţiunile sunt diverse, fapt ce natura şi eforturile oamenilor nu le pot realiza imediat. Din păcate, nici eforturile aleşilor, cu referire directă la cele două camere legiuitoare ale Parlamentulu, nu vor putea realiza nici măcar o câtime din ceea ce lucrătorii din agricultură şi-ar dori, în ceea ce priveşte asigurarea unui cadru legislativ coerent, care să le poată da speranţa unei zile mai bune de mâine, din mai multe considerente.

Acum, la început de an, după încheierea bilanţurilor, aşa cum menţionam în cele de mai sus, indiferent dacă s-au încheiat cu pierderi, cu recuperarea cheltuielilor sau cu profit, rămân speranţele, dorinţele de mai bine, fapt ce ţine în majoritatea fermierilor, aprinsă „flacăra speranţei” într-o zi, un an mai bun, care să le asigure un trai decent.

Am luat legătura cu câţiva fermieri din judeţ care încă mai cred cu maximă convingere în faptul că oamenii au nevoie de mâncare, dacă se poate de cea mai bună calitate şi la preţuri rezonabile. Acest lucru este asigurat numai de către producătorii autentici, cei care au reuşit să înţeleagă starea de sărăcire a populaţiei.

Din cele ce vă prezentam mai jos, veţi constata pretenţiile minimale ale fermierilor, ceea ce ar putea contribui la un trai mai bun pentru cei care mai lucrează pământurile, dar şi pentru cei care, pot deveni consumatori fideli ai produselor autohtone.

Este normal ca într-o societate care-şi câştigă existenţa din diversele activităţi economice, inclusiv din cele cunoscute în zona agricolă, să existe dorinţe diferenţiate, dar care într-un final, să conducă la o viaţă mai bună pentru cultivatori, procesatori, comercianţi şi consumatori.

Dorinţe ale fermierilor

Medicul veterinar Ioan Păcurar, crescător de oi şi de vaci din rase de lapte, ne-a spus că anul 2021 s-a încheiat cu bine, ceea ce nu înseamnă implicit câştiguri fabuloase sau alte asemenea. Acest aspect este valabil atât în ceea ce priveşte creşterea şi îngrăşarea oilor, dar şi în domeniul vacilor din rase de lapte. Dacă pentru crescătorii de ovine, ultimii doi ani, fiind vorba despre 2020 şi 2021, au stimulat oierii în sensul în care au fost asigurate/plătite preţuri apropiate de ceea ce înseamnă costuri efective, preţuri reale, la vacile din rase de carne, lucrurile, dar mai ales preţurile au rămas în zona discutabilului. Samsarii şi-au impus adesea voinţa.

Potrivit interlocutorului, este deosebit de greu a ţine pasul cu Europa. Totul se decide la Bruxelles. Adesea, eforturile fermierilor pot fi diminuate, printr-o serie de hotărâri defavorabile. Este aproape imposibil ca România să aibă iniţiativă legislativă care să fie agreată, apoi adoptată la Bruxelles.
Pe tot acest parcurs legislativ anevoios, ideea iniţială fie că riscă să fie distorsionată, fie că este blocată pe circuitul premergător votului.

Inginerul Radu Soldubanu, ferimer cu suprafeţe de teren lucrate în vecinătatea municipiului Satu Mare, dar şi a comunei Păuleşti, consideră că anul 2021 a fost unul bun, prin prisma producţiilor realizate, dar şi a preţurilor de vânzare. Pentru anul agricol deja declanşat în toamnă, cu continuare în primăvară, fermierul îşi doreşte măcar menţinerea preţurilor actuale de valorificarea produselor obţinute, dar şi acelea ale seminţelor, diverselor material – INPUT-uri folosite în domeniul sectorului vegetal.

Sprijinul la motorina agricolă ar trebui revizuit. Pe lângă faptul  că în ultimii ani acest sprijin a fost redus cu aproape 20%, preţul carburantului – motorinei, a crescut cu mult mai mult, ceea ce a condus la o diminuare consistentă a sprijinului financiar în cazul combustibilului.
Poate nu este greşit a spune că sprijinul financiar a scăzut cu aproape 60%, raportat la acutalele preţuri.

Ioan Andor, cunoscut şi recunoscut ca pomicultor în zona Săuca, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Pălincă – Codreanca, este de părere că se impune înregistrarea unor eforturi consistente în domeniul justiţiei, pentru a putea promova legea referitoare la diferenţierea accizei între alcoolul produs din fructe, şi cel din cereal. Diferenţa de randament între cele două modalităţi de producţie este de 1 la 10, ceea ce se doreşte armonizarea proporţională a accizei.
Neculai Avorniciţi este de părere că problema mare în această perioadă decisivă o reprezintă finalizarea, dar mai ales susţinerea la Bruxelles a Planului Naţional Strategic – PNS, în interesul fermierilor. Sunt deosebit de importante rezultatele negocierilor pentru perioada 2023-2027. Unele propuneri privind conţinutul acestui PNS au fost făcute şi din partea noastră, a reprezentanţilor fermierilor din judeţul Satu Mare. Rămâne de văzut care şi câte din aceste propuneri se vor regăsi în forma finală a PNS.

Iacov Izvoranul, secretar al Asociaţiei crescătorilor de taurine din judeţul Satu Mare, al cărei preşedinte este medicul veterinar Ioan Urda, este de părere că se impune revizuirea şi amendarea, în măsura în care regulamentele europene permit, a Programului Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă – PNRR, pentru perioada următoare. Susţinerea sistemelor de irigaţii, alături de alte domenii definitorii din agricultura românească, pot conduce la creşterea bunăstării românilor.