Asculta acest articolEl este călugăr buddhist în tradiţia tibetană Nyingma şi expert în genetică
Matthieu Ricard, un călugăr tibetan şi totodată un specialist în genetica moleculară, este cel mai fericit om din lume. Aceasta este concluzia oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din Wisconsin. Creierul lui Ricard produce un nivel de unde gamma – asociate conştiinţei, atenţiei, învăţării şi memoriei – ce nu a mai fost întâlnit până acum de specialiştii în neuroştiinţe.
Călugărul în vârstă de 66 de ani afirmă că meditaţia poate schimba în bine creierul oamenilor şi îmbunătăţi starea de fericire a acestora, aşa cum efortul fizic ajută la dezvoltarea muşchilor.
“Cercetările arată că meditaţia nu este doar o metodă de relaxare, ci ceva care îţi schimbă în mod complet creierul – cu alte cuvinte, schimbă ceea ce eşti”, a declarat Ricard.
Fericirea poate fi antrenată
Ricard, un om cu multe pasiuni, care a abandonat totul pentru a deveni călugăr budist într-o mănăstire tibetană, afirmă că orice om poate deveni fericit dacă îşi antrenează creierul.
Richard Davidson, un specialist în neuroştiinţe de la Universitatea din Wisconsin, a aplicat pe craniul lui Ricard 256 de senzori în cadrul unei cercetări efectuate pe câteva sute de practicieni ai meditaţiei. Atunci când Ricard medita la compasiune, creierul său a produs un nivel de unde gamma “care nu a mai fost niciodată observat, conform literaturii de specialitate”, a declarat Davidson.
Scanările cerebrale au arătat, de asemenea, o activitate extraordinar de mare în cortexul prefrontal din partea stângă a creierului şi o activitate mult mai redusă a cortexului prefrontal din partea dreaptă. Cercetătorii cred că acest lucru îi conferă călugărului o capacitate neobişnuită de a fi fericit şi reduce considerabil predispoziţia spre negativitate.
Studiile asupra acestui fenomen, cunoscut sub numele de “neuroplasticitate”, sunt încă la început. Ricard a luat parte la mai multe experimente inovatoare în acest domeniu în cadrul cercetărilor efectuate de specialişti din întreaga lume.
“Am studiat timp de 12 ani efectul pe care antrenamentele mentale, pe termen scurt şi lung, îl au asupra atenţiei, compasiunii şi echilibrului emoţional. Am observat rezultate remarcabile în rândul celor care au practicat meditaţia pe termen lung – 50.000 de runde de meditaţie – dar şi în rândul celor care au meditat 20 de minute pe zi timp de trei săptămâni, ceea ce este mult mai aplicabil în vremurile noastre”, a comentat Ricard.
De la ştiinţe la meditaţie
Ricard a crescut în Paris, fiind fiul filozofului libertarian Jean-François Revel şi al lui Yahne Le Toumelin, artistă specializată în pictura abstractă. În copilărie, Ricard a avut acces la toţi intelectualii parizieni: “La prânz puteam să avem trei laureaţi Nobel la masă cu noi. Toţi pictorii francezi şi muzicienii din Paris veneau la noi acasă, chiar majoritatea intelectualilor din oraş. Unii erau minunaţi, dar alţii puteau fi dificili”, îşi aduce aminte Ricard.
După ce în 1972 a obţinut doctoratul în genetică, studiind în cadrul Institutului Pasteur, Ricard a devenit deziluzionat de dezbaterile cu intelectualii parizieni. Tânărul a început să călătorească în Darjeeling, India, ajungând în cele din urmă să se mute în această ţară pentru a studia buddhismul. După 26 de ani, călugărul a devenit celebru după ce a publicat o carte scrisă alături de tatăl său, “The Monk And The Philosopher”, ce a devenit bestseller în zeci de ţări.
“În acel moment perioada mea de linişte a ajuns la sfârşit. Pentru că a devenit un bestseller, am fost propulsat înapoi în lumea occidentală. Apoi, am început să dialoghez cu oamenii de ştiinţă, implicându-mă în cercetările asupra meditaţiei şi asupra ştiinţei din spatele acestui fenomen”, a explicat Ricard.
O eminenţă a celei mai vechi şcoli din Tibet
Ricard este un călugăr important în Mănăstirea Shechen din Kathmandu, astfel că petrece o parte din an meditând în izolare, iar în cealaltă parte se dedică cercetării şi conferinţelor ştiinţifice, însoţindu-l totodată pe Dalai Lama în călătoriile pe care acesta le întreprinde în ţările francofone din jurul lumii. Mănăstirea nepaleză aparţine şcolii Nyingma, cea mai veche din cele patru mari secte ale buddhismului tibetan, iar Ricard a studiat în linia unui mare maestru, Dilgo Khyentse Rinpoche,
Călugărul a scris mai multe cărţi, iar toate veniturile pe care le obţine din această sursă sunt donate către 110 proiecte umanitare ce au construit până acum şcoli pentru 21.000 de copii şi care asigură servicii medicale pentru 100.000 de pacienţi.
Autorităţile franceze i-au acordat călugărului Ordinul Naţional de Merit pentru eforturile sale de conservare a culturii locale din Munţii Himalaya. Cu toate acestea, Ricard este cunoscut mai ales pentru eforturile sale din domeniul ştiinţei fericirii.
Ricard consideră că o viaţă bună, marcată de compasiune, nu ar trebui să rezulte ca urmare a unui edict religios impus de sus, ci din simplul motiv că reprezintă o cale practică spre fericire. “Un efort sincer de a înţelege, de a investiga – asta este ceea ce încearcă buddhismul, de a înţelege mecanismul fericirii şi al suferinţei. Este o ştiinţă a minţii”, concluzionează cel mai fericit om din lume.
Ricard avertizează că nu e vorba de a decide să fie văzută viaţa în roz, de la o zi la alta, ci de a lucra sistematic în a slăbi aceşti muşchi ai nefericirii, pe care i-am întărit atât de mult, crezându-ne victimele trecutului, ale părinţilor sau ale sorţii şi, în paralel, a ne folosi muşchii mintali care ne fac absolut şi direct responsabili de propria noastră fericire. Nimic nu ne aparţine, dar suntem legaţi de tot ce este – aşa s-ar putea rezuma, pe scurt, filosofia buddhistă care stă la baza practicii lui Ricard.
Fii primul care comentează